Protestele fermierilor prind amploare în Franța, unde miercuri au fost mobilizate pe străzile Parisului forțe impresionante de ordine, inclusiv blindate. Încă de la orele dimineții ministrul francez de Interne Gérald Darmanin a anunțat că sunt peste 100 de puncte de blocaj” şi 10.000 de manifestanţi.
Spre prânz, lucrurile au devenit tensionate, iar seara au fost făcute și arestări.
Un convoi de la Agen a fost blocat la aproximativ 20 de kilometri de Rungis, miercuri seara, însă agricultori au intrat în piaţă. În total, 79 de persoane au fost arestate după ce au intrat într-o zonă de depozitare a celei mai mari pieţe angro din UE şi au comis stricăciuni sau pentru că au blocat circulația în zonă.
Vehicule blindate de tip Centaure au fost trimise în Loiret şi Essonne, la solicitatea lui Gérald Darmanin, pentru a sprijini forţe şi mijloace deja desfăşurate.
La Lyon, toate drumurile de acces în oraş erau blocate miercuri seara de către agricultori, cu baraje ridicate de mai multe zile, însă locuitorii puteau circula cu dificultate.
Traficul rutier era puternic perturbat şi la Grenoble.
Frontiera dintre Belgia şi Franţa era blocată de către agricultori din ambele ţări, care şi-au coordonat acţiunile în Sambre.
Mai multe puncte de trecere a frontierei, precum Bettignies sau Erquelinnes, au fost blocate în ambele sensuri, potrivit La Voix du Nord.
Tractoare urmau să stea pe poziţie miercuri şi să plece către Bruxelles, joi, unde urmează să aibă loc un summit extraordinar UE pe tema ajutării financiare a Ucrainei.
Agricultorii spanioli şi italieni au anunţat că se alătură mişcării de protest, care a lovit şi Germania şi care urmăreşte să preseze guvernele să relaxeze normele de mediu şi să îi protejeze de creşterea costurilor şi de importurile ieftine.
Comisia Europeană dă un prim răspuns manifestanţilor - derogare pentru terenurile în pârloagă
Comisia Europeană a făcut un pas înapoi şi a propus, miercuri, prelungirea derogării privind „scoaterea terenurilor din circuitul agricol" (pârloagă) din cadrul politicii agricole comune (PAC) şi pentru anul în curs, 2024, ca un prim răspuns la proteste.
În cadrul noii Politici Agricole Comune (PAC), care a intrat în vigoare la începutul anului 2023, ajutoarele plătite agricultorilor sunt condiţionate într-o măsură mai mare de respectarea unor criterii de mediu, printre care se numără obligaţia, pentru exploataţiile agricole de peste 10 ha, de a lăsa cel puţin 4% din terenul arabil în repaus (pârloagă) sau de a-l dedica unor elemente agro-ecologice (fâneţe, garduri vii, crânguri, iazuri etc.). Această rată minimă poate fi redusă la 3%, dacă se adaugă 4% culturi intermediare sau culturi care fixează azotul fără a folosi produse fitosanitare, pentru a ajunge astfel la 7% din suprafaţă favorabilă biodiversităţii.
După izbucnirea conflictului ucrainean, UE a suspendat aplicarea acestei condiţii, pentru a putea produce mai mult şi pentru a compensa întreruperea aprovizionării cu cereale din Ucraina şi Rusia. Această derogare a expirat la sfârşitul anului 2023, în ciuda apelului lansat în această toamnă de zece state membre care au cerut ca ea să fie prelungită, cel puţin parţial, şi în 2024.
Într-un moment în care fermierii îşi intensifică protestele în mai multe ţări europene şi înaintea summitului european de joi, Comisia s-a răzgândit şi vine cu această propunere, care s-ar aplica retroactiv, de la 1 ianuarie anul acesta.
În loc să menţină terenurile scoase din circuitul agricol sau fără producţie pe 4% din suprafaţa lor arabilă, se va considera că fermierii din UE care cultivă plante ce fixează azotul (leguminoase precum linte, mazăre etc. - n.r.) şi/sau „culturi intermediare" pe 7% din suprafaţa lor arabilă vor îndeplini cerinţa pentru plăţile directe din cadrul PAC.
Pentru a justifica această schimbare de politică, executivul european, care a lansat săptămâna trecută un „dialog strategic" cu privire la viitorul agriculturii, invocă faptul că „agricultorii se confruntă cu o serie excepţională de dificultăţi şi incertitudini". Comisia citează numărul mare de fenomene meteorologice extreme (secete, incendii de pădure, inundaţii) care au avut loc anul trecut în diferite regiuni ale Uniunii, preţurile ridicate ale energiei şi ale factorilor de producţie ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, costul vieţii şi inflaţia, schimbările în fluxurile comerciale internaţionale etc.
De asemenea, preţurile cerealelor au scăzut puternic în comparaţie cu 2022, valoarea producţiei de cereale scăzând cu aproape 30% între 2022 şi 2023. „În aceste condiţii, obligaţia de a retrage terenurile arabile din circuitul agricol poate avea un impact negativ semnificativ pe termen scurt asupra veniturilor unor agricultori", recunoaşte Comisia.
Propunerea sa va fi înaintată spre aprobare statelor membre în zilele următoare, iar acestea vor putea apoi să o aplice rapid.
Belgia indicase deja că doreşte să repună în discuţie regula lăsării obligatorii a terenurilor în pârloagă.
Comisia Europeană a propus, de asemenea, să prelungească cu un an, după luna iunie, scutirea de taxe vamale pentru produsele agricole ucrainene şi moldoveneşti care intră în UE începând din 2022, adăugând în acelaşi timp „mecanisme de salvgardare" în cazul unor perturbări ale pieţei în statele membre vecine. Prin urmare, va fi posibilă exceptarea de la regulă, în cazul unor efecte negative observate în unul sau mai multe state membre, chiar dacă întreaga piaţă europeană nu este perturbată. În plus, pentru produsele sensibile, cum ar fi zahărul sau carnea de pasăre, „o frână de urgenţă" (reintroducerea taxelor vamale) ar permite ca importurile să fie menţinute la nivelul lor din 2022-2023, preconizează Comisia Europeană.