Japonia a respins propunerea Uniunii Europene de a se alătura planului prin care activele înghețate ale statului rus ar urma să fie folosite pentru finanțarea Ucrainei. Decizia Tokyo-ului lovește în eforturile Bruxelles-ului de a obține sprijin internațional pentru această inițiativă.
Potrivit unor diplomați europeni citați de Politico, la reuniunea miniștrilor de finanțe din G7 de luni, Japonia a refuzat cererea UE de a replica modelul european, prin care Ucraina primește contravaloarea în numerar a activelor suverane rusești blocate în Euroclear. Tokyo a transmis că nu poate folosi cele aproximativ 30 de miliarde de dolari în active rusești înghețate pe teritoriul său pentru a acorda un împrumut Kievului.
Belgia se teme de expunerea juridică
Înainte de summitul european din 18 decembrie, Comisia Europeană încearcă să obțină un acord privind utilizarea unei sume de până la 210 miliarde de euro din fondurile rusești sancționate. Belgia se opune însă, temându-se că ar putea fi obligată să ramburseze întreaga sumă în cazul în care Rusia ar câștiga în instanță.
Premierul belgian Bart De Wever insistă ca și alte țări G7 să se implice, pentru a reduce riscul ca Moscova să ia măsuri de retorsiune doar împotriva Belgiei. Însă SUA și Japonia au refuzat să se alăture planului europenilor, lăsând UE singură în fața necesităților financiare ale Ucrainei.
Mai mult, Washingtonul a anunțat în timpul reuniunii că va reduce sprijinul financiar după plata ultimelor tranșe ale unui împrumut G7 negociat în 2024 de administrația Biden, au precizat surse diplomatice.
Trump și von der Leyen mizează pe strategii diferite
Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar estimat la 71,7 miliarde de euro pentru anul viitor și riscă să reducă cheltuielile publice din aprilie, dacă nu vin fonduri suplimentare.
„Vom continua să colaborăm pentru a dezvolta o gamă largă de opţiuni de finanţare pentru a sprijini Ucraina, inclusiv utilizarea potenţială a întregii valori a activelor suverane ruseşti, imobilizate în jurisdicţiile noastre până la plata reparaţiilor de către Rusia”, au transmis miniștrii de finanțe în declarația comună după reuniunea G7. Ei au avertizat însă: „acţiunile noastre vor rămâne în conformitate cu cadrele juridice respective”.
Ministrul japonez al finanțelor, Satsuki Katayama, a invocat motive juridice pentru a exclude utilizarea activelor rusești, deși mai mulți oficiali spun că adevărata explicație este reticența Japoniei de a contrazice poziția SUA.
Președintele american Donald Trump a semnalat că vrea să folosească activele rusești ca instrument de presiune pentru a-l aduce pe Vladimir Putin la negocieri. Washingtonul ar lua în calcul restituirea unei părți din bani Rusiei și utilizarea restului pentru investiții americane în Ucraina - nu pentru finanțarea directă a Kievului.
În pofida opoziției din G7, Ursula von der Leyen a reafirmat luni sprijinul pentru utilizarea activelor rusești în discuțiile cu Volodimir Zelenski. „Propunerea noastră în privinţa împrumutului pentru reparaţii este complexă, dar, în esenţă, creşte costul războiului pentru Rusia. Cu cât Putin va continua mai mult războiul, cu atât costurile pentru Rusia vor fi mai mari”, a spus von der Leyen.
Marea Britanie și Canada s-au declarat dispuse să pună la dispoziția Ucrainei activele rusești deținute pe teritoriile lor, dacă planul UE va avansa. Subiectul va fi discutat vineri, la întâlnirea dintre premierul britanic Keir Starmer și premierul belgian Bart De Wever.