Parlamentul rus a aprobat un proiect de lege care îi oferă lui Vladimir Putin baza legală pentru a trimite trupe în alte țări, sub pretextul protejării cetățenilor ruși aflați în străinătate.
Potrivit Politico, legea permite Moscovei să intervină militar în afara granițelor dacă ruși sunt arestați, anchetați, judecați sau, în formularea autorităților de la Moscova, „abuzați” de state străine, instanțe internaționale sau organizații din care Rusia nu face parte.
Pretextul „protejării cetățenilor ruși”
Președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, a susținut că măsura este necesară pentru apărarea rușilor din străinătate, acuzând Occidentul că folosește justiția ca instrument politic.
„Justiția occidentală s-a transformat într-o mașinărie represivă menită să reprime deciziile care nu sunt în acord cu cele impuse de oficialii europeni. În aceste circumstanțe, este important să facem totul pentru a ne proteja cetățenii aflați în străinătate”, a declarat Volodin.
Putin are la dispoziție 14 zile pentru a promulga proiectul de lege.
Kievul: Rusia își legalizează expansionismul
Ucraina consideră că noua legislație nu face decât să transforme agresiunea militară într-un instrument oficial al politicii ruse. „Această decizie poate fi descrisă în două cuvinte: anarhie agresivă”, a declarat pentru Politico purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Heorhii Tîhi.
El a spus că, prin acordarea unui drept nelimitat de a folosi forțele ruse în afara țării sub pretextul protejării cetățenilor ruși, Putin recunoaște, de fapt, că agresiunea a devenit normă de stat. „Actuala componență a Dumei de Stat a Federației Ruse a decis să rămână în istorie drept o fabrică de legalizare a aventurismului politic, a ocupației și a terorii”, a mai spus oficialul ucrainean.
Un argument folosit deja împotriva Ucrainei
Moscova a invocat și în 2022 protejarea vorbitorilor de limbă rusă din Ucraina pentru a-și justifica invazia la scară largă. Kremlinul a susținut atunci că aceștia ar fi fost persecutați de Kiev, iar tema continuă să apară în condițiile formulate de Rusia pentru un eventual acord de pace.
Noua lege vine într-un moment în care serviciile europene de informații descriu Rusia drept o amenințare directă pentru NATO și Occident.
Potrivit Politico, oficiali europeni din domeniul apărării și parlamentari din UE se tem că următorii doi ani ar putea fi văzuți de Kremlin ca o fereastră favorabilă pentru a testa angajamentul Occidentului față de NATO, pe fondul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă și al ritmului lent în care Europa își consolidează apărarea.
Luna trecută, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că statele baltice ar putea deveni următoarea țintă a Moscovei dacă Ucraina nu primește suficient sprijin. Estonia a respins ulterior acest scenariu, însă Kievul vede noua lege adoptată de Duma de Stat ca pe o confirmare a militarizării tot mai accentuate a politicii ruse.
G.P.
Google îți dă mai mult control asupra știrilor. Cum adaugi publicațiile preferate
România nu poate ieși din criza bugetară fără reformarea ANAF - studiu
Sorana Cîrstea, de neoprit în clasamentul WTA: Urcă pe cel mai bun loc din carieră
Un medicament utilizat în astm dă rezultate și într-o boală de ficat gravă, dar des întâlnită
