Parchetul General se opune proiectului de lege care prevede eliminarea pedepselor cu închisoarea pentru persoanele care dețin droguri pentru consum propriu. Procurorii consideră că o asemenea schimbare ar slăbi lupta împotriva drogurilor și ar putea avea efecte inclusiv asupra anchetelor care vizează traficanții.
Procurorul general Cristina Chiriac a transmis vineri un punct de vedere nefavorabil inițiativei legislative depuse la Senat de Victoria Stoiciu (neafiliată), Cristian Ghinea (USR) și Daniel Fenechiu (PNL).
Proiectul propune ca deținerea de droguri pentru consum propriu să nu mai fie infracțiune, ci contravenție, sancționată cu o amendă între 1.000 și 3.000 de lei. Astfel, persoanele prinse cu droguri destinate exclusiv consumului personal nu ar mai risca închisoarea și nu ar mai fi cercetate penal pentru această faptă.
De ce se opun procurorii
Parchetul General susține că reducerea sancțiunilor nu este o soluție potrivită în actualul context și avertizează că modificarea legislației, fără măsuri alternative funcționale, ar putea agrava problema consumului de droguri.
„Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că modificarea regimului sancționator aplicabil deținerii de droguri pentru consum propriu, în sensul diminuării semnificative a sancțiunilor penale, nu constituie, în actualul context social și infracțional, o soluție legislativă oportună”, afirmă Cristina Chiriac.
Unul dintre argumentele invocate este protejarea sănătății publice, în special a minorilor și tinerilor. „Consumul ilicit de droguri reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, ale cărei consecințe depășesc sfera interesului individual, afectând familiile, comunitățile și, în mod deosebit, minorii și tinerii”, arată procurorul general.
În opinia Parchetului, o relaxare a sancțiunilor, fără studii care să arate efectele unei asemenea măsuri și fără servicii de sprijin pentru consumatori, ar putea afecta politica națională antidrog.
Procurorii spun că anchetele împotriva traficanților ar putea fi afectate
Un alt argument este legătura dintre consumatori și piața ilegală a drogurilor. Parchetul General susține că deținerea pentru consum propriu nu poate fi separată complet de activitățile de distribuție, deoarece cererea de droguri contribuie la finanțarea rețelelor de trafic.
În plus, anchetele care pornesc de la persoane prinse cu droguri pot duce la identificarea celor care le vând. „Deși consumatorul și traficantul trebuie să beneficieze de un tratament juridic diferențiat, această distincție nu justifică, prin ea însăși, diminuarea generalizată a răspunderii penale pentru deținerea în vederea consumului propriu”, se arată în punctul de vedere.
Procurorii avertizează și că modificarea pedepselor poate avea consecințe asupra instrumentelor folosite în anchete, asupra competențelor organelor judiciare și asupra termenelor de prescripție.
Ce soluții propune Parchetul pentru consumatori
Instituția recunoaște că persoanele care consumă droguri, mai ales cele care au dezvoltat o dependență, au nevoie de ajutor medical și psihologic, nu doar de sancțiuni. Totuși, procurorii consideră că acest sprijin poate fi oferit și în condițiile păstrării răspunderii penale.
Parchetul susține că legislația actuală permite deja adaptarea sancțiunilor în funcție de gravitatea faptei, tipul drogurilor și situația persoanei cercetate.
În consecință, instituția cere dezvoltarea serviciilor de tratament și reintegrare, dar și o analiză aprofundată a efectelor pe care le-ar putea avea schimbarea legii.
Poziția Parchetului General este una consultativă și nu înseamnă respingerea proiectului. Inițiativa legislativă urmează să fie analizată în Parlament, unde se va decide dacă deținerea de droguri pentru consum propriu rămâne infracțiune sau va fi sancționată doar cu amendă.
Ce urmăresc inițiatorii proiectului: mai puține dosare penale, mai mult ajutor pentru consumatori
Cei trei senatori care au depus proiectul susțin că actuala legislație îi pedepsește în primul rând pe consumatori, în timp ce marile rețele de trafic continuă să funcționeze. În opinia lor, statul ar trebui să își concentreze resursele asupra traficanților și să trateze dependența de droguri ca pe o problemă de sănătate publică.
Victoria Stoiciu invocă date potrivit cărora dosarele de droguri reprezintă 77,51% din activitatea DIICOT, iar aproximativ 80% dintre persoanele cercetate penal sunt consumatori. Mai mult, peste 80% dintre aceste dosare ar viza cantități mai mici de cinci grame. Senatoarea susține că, în ultimul deceniu, numărul consumatorilor condamnați a crescut de aproape șapte ori, fără ca această politică să ducă la reducerea consumului sau a traficului.
Un alt argument este că teama de dosare penale îi împiedică pe unii consumatori, în special pe adolescenți și tineri, să ceară ajutor medical. Inițiatoarea consideră că această frică poate avea consecințe grave inclusiv în cazul supradozelor, când intervenția rapidă a medicilor poate salva vieți.
Inițiatorii insistă că dezincriminarea nu înseamnă legalizarea drogurilor. Deținerea pentru consum propriu ar rămâne ilegală, dar ar fi sancționată cu amendă, în timp ce traficul de droguri ar continua să fie pedepsit penal, fără modificarea sancțiunilor actuale.
Marca auto care câștigă tot mai mult teren în România: A depășit Volkswagen și Renault la vânzări
Transport mai ieftin pentru angajații Guvernului. Cancelaria premierului susține că a redus cheltuielile cu peste 90%
Steven Nsimba și-a stabilit viitorul după ce a refuzat oferta FCSB
Rareș Bogdan, audiat la DNA în dosarul Fănel Bogos: Nu am emoții. Mă bucur că m-au chemat când pot să mă rog la Sfânta Parascheva
