Statele membre UE şi-au oficializat luni sancţiunile impuse unui număr de patru oficiali ruşi de rang înalt implicaţi în proceduri judiciare angajate împotriva opozantului politic rus Aleksei Navalnîi şi în reprimarea susţinătorilor acestuia, relatează AFP.
Principiul acestor sancţiuni – interdicţii de vize şi blocări de active în UE – a fost decis în cadrul unei reuniuni a miniştrilor europeni de Externe, la 22 februarie. Ambasadorii Celor 27 şi-au dat unda verde luni.
Două surse europene declară că personalităţile sancţionate sunt Aleksandr Kalaşnikov, directorul serviciilor penitenciare ruse, Aleksandr Bastrîkin, directorul Comitetului de anchetă rus, procurorul general rus Igor Krasnov şi Viktor Zolotov, comandantul Gărzii Naţionale a Rusiei.
Numele lor urmează să fie publicate marţi în Jurnalul Oficial al UE.
Rusia anunță că, ”bineînţeles”, va răspunde cu aceeași monedă
Adjunctul ministrului rus de Externe Aleksandr Gruşko, a anunţat că Moscova va replica, ”bineînţeles”, sancţiunilor UE.
”Uniunea Europeană continuă pe o cale absolut ilegală. Este un impas absolut”, a declarat el pentru agenţia rusă de presă Interfax.
Europenii au decis, la jumătatea lui octombrie, să sancţioneze şase personalităţi ruse, inclusiv apropiaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin, în urma otrăvirii lui Aleksei Navalnîi.
Două experte ONU cer anchetă: Otrăvirea a fost un avertisment clar şi sinistru
Pe de altă parte, două experte independente de la ONU au cerut luni o anchetă internaţională cu privire la presupusa otrăvire cu un agent neurotoxic de tip noviciok, în Rusia, în august, a principalului opozant al Kremlinului.
”Dat fiind răspunsul inadecvat al autorităţilor naţionale (ruse) şi folosirea unor arme chimice interzise (...), credem că o anchetă internaţională este necesar să aibă loc urgent în vederea stabilirii faptelor şi clarificării tuturor circumstanţelor cu privire la otrăvirea domnului Navalnîi”, au anunţat luni, într-un comunicat, raportoarea specială ONU cu privire la execuţii extrajudiciare, sumare sau arbitrare, Agnès Callamard, şi raportoarea specială ONU privind promovarea şi protecţia libertăţii de opinie şi de exprimare, Irene Khan.
”Credem că otrăvirea domnului Navalnîi cu noviciok a fost comisă în mod deliberat, pentru a transmite un avertisment clar şi sinistru cu privire la care va fi soarta oricui ar critica şi s-ar opune Guvernului. Noviciok a fost ales expres cu scopul de a provoca frică”, apreciază ele.
Cele două experte, a căror opinie nu angajează ONU, cer din august Guvernului rus să se asigure ca ”o anchetă credibilă, transparentă şi care să respecte normele internaţionale să fie efectuată rapid, iar concluziile acesteia să fie făcute publice”.
Considerând răspunsul autorităţilor nesatisfăcător, ele subliniază că o anchetă internaţională este ”deosebit de crucială acum, când domnul Navalnîi este deţinut de către Guvernul rus şi că este supus controlului său”.
”Îndemnăm Guvernul rus să ceară sau să autorizeze o anchetă de această natură”, scriu ele.
Otrăvirea și condamnarea lui Navalnîi
Aleksei Navalnîi este vizat de multiple proceduri judiciare de când s-a întors în Rusia, la 17 ianuarie, după cinci luni de convalescenţă în Germania, în urma otrăvirii, de care-l acuză pe preşedintele rus Vladimir Putin şi serviciile secrete ruse FSB.
Justiţia rusă a confirmat săptămâna trecută o condamnare a activistului împotriva corupţiei, în vârstă de 44 de ani, într-un caz de fraudă care datează din 2014, pe care acesta, numeroase capitale occidentale şi ONG-uri o denunţă drept politică.
Arestarea sa la 17 ianuarie a condus la manifestaţii importante în Rusia, cărora autorităţile ruse le-au răspuns prin arestarea a peste 11.000 de oameni, urmate în general de amenzi şi pedepse cu închisoarea.
Aleksei Navalnîi a fost condamnat, de asemenea, la plata unei amenzi cu privire la ”defăimare”, iar alte dosare judiciare îl aşteaptă, inclusiv o anchetă cu privire la escrocherie, pasibilă de zece ani de închisoare.
Principalul opozant al Kremlinului a fost dus duminică la 200 de kilometri de Moscova, în regiunea Vladimir, pentru a ispăşi într-o colonie penitenciară această pedeapsă de doi ani şi jumătate de închisoare, pe care el şi susţinătorii săi o denunţă drept politică.
Justiţia rusă a comutat această pedeapsă cu suspendare, la care l-a condamnat în 2014, în pedeapsă cu executarea.
În 2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) stabilea, în acest dosar, că Aleksei Navalnîi şi fratele său, Oleg Navalnîi, au fost privaţi de dreptul la un proces echitabil şi denunţa hotărâri ale justiţiei ”arbitrare şi evident nerezonabile”.
