Este din nou alertă în Marea Neagră, după ce o navă a fost lovită de dronă în apele teritoriale românești, în apropiere de Sulina.
În urma impactului, la bord a izbucnit un incendiu, stins între timp. Nava a fost identificată ca Yara J, navigând sub pavilionul Insulelor Comore. Vasul transporta cărbune către Ucraina.
”O navă comercială, sub pavilion străin, în balast, ancorată în marea teritorială a României, la aproximativ nouă mile marine (circa 16,7 km – n.red.) Est Câșla Vădanei, a informat Centrul Maritim de Coordonare a Salvării (MRCC) că la bordul acesteia s-a produs un incendiu.
Ulterior, reprezentanții navei au comunicat MRCC că incendiul a fost stins și că toate persoanele aflate la bord sunt în siguranță, nesolicitând sprijin sau asistență”, a transmis Garda de Coastă, într-un comunicat citat de Știrile ProTV.
La rândul său, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor, Adrian Mihălcioiu, a declarat că echipajul este la bordul navei, în siguranţă.
”Echipajul este în afara oricărui pericol. Se pare că toţi sunt la bord şi motoarele navei sunt funcţionale”, a transmis liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor.
El consideră atacul ar fi fost unul intenţionat şi susţine că avem de-a face cu o premieră, o navă care probabil urma să meargă în Ucraina a fost atacată în apele teritoriale româneşti.
Adrian Mihălcioiu a mai spus că, din primele informaţii, membrii echipajului sunt din Siria.
Reacția MAE
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afecerilor Externe (MAE), Andrei Ţărnea, a anunţat că personalul este în legătură cu autorităţile care cercetează incidentul din Marea Neagră şi la finalul verificărilor va anunţa partenerii internaţionali, dacă situaţia o va impune.
”Ministerul Afacerilor Externe este în legătură permanentă cu instituţiile şi autorităţile naţionale competenţe de la momentul primei alerte. Suntem pregătiţi să informăm partenerii internaţionali şi să reacţionăm public după ce autorităţile care investighează vor confirmă circumstanţele incidentului”, a transmis, miercuri seară, purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Ţărnea.
Atacuri în Marea Neagră. Bulgaria ia în calcul activarea articolului 4 al NATO
Bulgaria intenționează să sesizeze Consiliul de Securitate al ONU cu privire la atacurile tot mai frecvente asupra navelor comerciale din Marea Neagră, a declarat miercuri președinta Iliana Iotova.
Autoritățile de la Sofia analizează inclusiv posibilitatea invocării articolului 4 din Tratatul NATO, care permite unui stat membru să solicite consultări cu aliații atunci când consideră că securitatea, independența politică sau integritatea sa teritorială sunt amenințate.
Iotova a menționat însă că o asemenea decizie ar trebui analizată cu atenție și ar avea o greutate mai mare dacă ar fi luată împreună cu alte state, inclusiv România.
Președinta Bulgariei a discutat miercuri cu Nicușor Dan. După discuții, preşedintele României a anunţat că țara noastră şi Bulgaria vor colabora pentru promovarea unor măsuri mai ferme de combatere a dronelor în cadrul UE şi NATO, după atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră.
”Marea Neagră devine un teatru de război”
Ministrul german de Externe, Johann Wadephu a avertizat miercuri că Marea Neagră devine tot mai mult un teatru de război.
„Nu trebuie să permitem pur și simplu ca această escaladare, această agresiune a Rusiei, să continue”, a declarat Wadephul în cadrul unei întâlniri cu omoloaga sa bulgară, Velislava Petrova-Chamova.
„Suntem, la propriu, cu toții în aceeași barcă. Suntem cu toții în vizor”, a adăugat oficialul german.
Wadephul a făcut apel la Moscova să accepte un armistițiu care să protejeze transporturile maritime, în special livrările de cereale.
Dacă Rusia continuă atacurile în Marea Neagră, consecințele vor fi suportate de populațiile din Sudul global, în special din Africa, a avertizat ministrul german. „Acești oameni sunt amenințați de foamete”, a spus el.
Wadephul a subliniat că apărarea securității europene presupune și menținerea presiunii economice asupra Rusiei. În acest sens, Europa trebuie să renunțe în mod consecvent la dependența de energia rusească.
„Nu putem să vrem să exercităm presiune economică asupra Rusiei și, în același timp, să rămânem prinși în dependențe strategice”, a explicat acesta.
