Protestele violente au continuat, miercuri, pentru a doua noapte consecutivă, în Tbilisi, capitala Georgiei. Mii de oameni care fluturau steaguri georgiene și ale Uniunii Europene s-au adunat în fața Parlamentului pentru a protesta față de legea agenților străini, considerată a fi inspirată de un act normativ similar din Rusia.
Forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene și tunuri de apă pentru a-i împiedica pe protestatari să intre în clădire.
Georgienii sunt nemulțumiți de controversatul proiect de lege despre agenții străini. Acesta a fost adoptat, miercuri, și în a doua lectură de Parlament, cu 83 voturi pro și 23 împotrivă, în ciuda mobilizării masive din stradă, arată BBC.
Țara a fost zguduită de săptămâni de proteste pe această temă, iar cel de aseară a avut cea mai mare amploare de până acum.
Mai multe persoane au fost rănite, inclusiv Levan Khabeishvili, președintele principalei formațiuni de opoziție Mișcarea Națională Unită (UNM). Acesta a postat o fotografie cu fața lui vânătă pe rețeaua socială X, iar ulterior a apărut în Parlament cu fața bandajată.
Martorii oculari au acuzat unii polițiști că i-au atacat fizic pe protestatarii. Datele oficiale arată că șase polițiști au fost răniți și 63 de persoane au fost arestate la acest protest.
Ce presupune controversata lege a agenților străini
Propunerea legislativă datează încă de anul trecut, dar discuțiile au fost suspendate temporar în primăvara din 2023 după proteste masive și altercații între parlamentari. Însă în acest an, actul normativ a revenit în atenția publică și în circuitul legislativ - la fel și protestele.
Inițiatorul proiectului controversat este partidul de guvernământ Visul Georgian, ce a propus măsuri ce prevăd, printre altele, ca organizațiile care primesc peste 20% din finanțare din străinătate să fie înregistrate ca agenți străini.
Astfel de ONG-uri și instituții de presă georgiene ar fi, de asemenea, monitorizate de Ministerul Justiției și ar putea fi forțate să împărtășească informații sensibile - sau să plătească amenzi uriașe de până la echivalentul a 9.400 de dolari.
Opozanții spun că măsurile sunt inspirate de legislația autoritară pe care Rusia vecină o folosește pentru a reprima disidența. Pe de altă parte, miliardarul fondator al partidului de guvernământ, Bidzina Ivanishvili, susține că o Occidentul se folosește de țara sa în cadrul confruntării cu Rusia.
Protestatarii se tem însă că proiectul de lege ar putea fi folosit pentru a reprima vocile critice înaintea alegerilor parlamentare din acest an.
Președinta țării, aflată în conflict cu Guvernul, a promis să se opună prin veto. Însă partidul Visul Georgian are suficiente voturi pentru a-l contracara.
Șansele de aderare la UE ale Georgiei ar putea fi ruinate
Dacă va fi adoptată, legea ar putea distruge șansele Georgiei de aderare la UE. Partidul de guvernământ din Georgia dorește ca acesta să fie adoptat până la sfârșitul lunii.
UE avertizează că acest proiect ar putea afecta parcursul Georgiei de aderare la blocul comunitar, care a primit statutul de candidat în decembrie anul trecut. Sondajele sugerează că aproximativ 80% din populație este în favoarea aderării.
Reacțiile nu au încetat să apară. Șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell a cerut guvernului de la Tbilisi să respecte dreptul la întrunire paşnică şi să nu folosească forţa împotriva protestatarilor.
"Georgia este o ţară candidată la UE, fac apel la autorităţile sale să asigure dreptul la întrunire paşnică. Folosirea forţei pentru suprimarea acestui drept este inacceptabilă", a transmis Josep Borrell pe X.