Ministrul Apărării, Radu Miruță, a susținut joi o conferință de presă pe subiectul transportului cu aeronava militară Spartan din Paris, după ce Nicușor Dan a rămas blocat în Franța.
Miruță a dat detalii după ce președintele nu s-a putut întoarce la timp în țară, întrucât aeronava Spartan nu a putut decola.
Ministrul a explicat, mai întâi, că președintele nu s-a întors marți din cauza condițiilor meteo de la București, unde plafonul de nori era mai jos de 60 de metri, iar acest aparat de zbor nu poate ateriza, dacă vizibilitatea este sub 600 de metri. Iar miercuri dimineață au fost probleme pe aeroportul din Paris, unde s-au reușit cu greu degivrarea avionului și deszăpezirea pistei.
Spartan este un aparat de zbor configurat pentru misiuni militare și aterizează și în condiții meteo mai proaste decât cele de minimă siguranță, însă nu se întâmplă așa ceva când președintele se află la bord, a subliniat Miruță.
Potrivit acestuia, președintele a decis să zboare cu o aeronavă MApN, ale cărei caracteristici sunt cunoscute la Administrația Prezidențială, la costuri de 6 ori mai mici. Ministrul a menționat că zborul anterior la Paris cu același avion a costat 30.000 de euro, iar în fosta administrație, în anii 2023-2024, costul a fost de 6 ori mai mare.
Miruță a mai spus că e de bun simț ca România să aibă o aeronavă pentru Administrația Prezidențială și va susține în Guvern alocarea unei sume de bani pentru achiziționarea unui astfel de avion. Însă trebuie să vedem şi care sunt constrângerile bugetare.
Spotmedia vă prezintă principalele declarații ale ministrul Apărării:
- Starea meteo de la București, când ar fi trebuit să aterizeze aeronava, era sub nivel: dacă plafonul de nori este mai jos de 60 de metri și dacă vizibilitatea este sub 600 de metri, acest aparat de zbor nu poate ateriza, mai ales în condițiile în care la bord este președintele României.
- De ce nu a plecat în a doua zi, imediat de dimineață - pentru că starea aeroportului nu a permis decolarea. Avionul a fost pregătit, avionul nu are absolut nicio problemă, însă ninsorile, cu nevoia de degivrare, cu capacitatea aeroportului de a degivra și de a elibera pista de zăpadă nu au permis rulajul pe pistă.
- Este un aparat de zbor configurat pentru misiuni militare, aterizează și în condiții meteo mai proaste decât cele de minimă siguranță, însă nu se întâmplă lucrul ăsta cu președintele la bord.
- Avioanele comerciale au caracteristici tehnici care să permită aterizarea sub plafonul de 60 de metri. Sunt avioane care permit aterizarea la zero metri plafon și la zero metri vizibilitate. Avionul Spartan nu are aceste caracteristici. Că ar trebui ca Administrația Prezidențială să aibă un astfel de avion este un aspect pe care îl consider necesar pentru care ministrul de Finanțe, premierul României vor analiza în perioada imediat următoare ce disponibilitate bugetară există pentru achiziția unui astfel de avion.
- Referitor la costuri. Am verificat punctual, există două componente ale costurilor de zbor: costurile directe, care pentru zborul de la Paris de acum 3-4 săptămâni au fost de 6.720 de euro. Și asta înseamnă combustibilul, taxele de aeroport, diurna piloților.
- Pe lângă aceste costuri, mai există o componentă de costuri indirecte, care înseamnă uleiuri schimbate, filtre, costuri de mentenanță. Dacă scoatem amortizarea avionului, rămân la 2.630 euro pe ora de zbor.
- Per ansamblu, penultimul cost al președintelui Nicușor Dan cu aeronava Spartan la Paris a fost undeva la 30.000 de euro. Ca idee, să puteți face o comparație, pe regimul fostei administrații, am verificat și în anii 2023-2024, un zbor tot până la Paris a costat de 6 ori mai mult, raportat la prețurile de atunci. Dacă s-ar indexa prețurile de atunci cu prețurile de acum, probabil că diferența ar fi mai mare.
- Deci informațiile că avionul a avut o problemă, că acum costurile sunt mai mari sunt complet neadevărate.
- În momentul de față, avionul Spartan cu care s-a zburat permite comunicații scrise prin satelit în regim criptat. Dacă ar fi vreo nevoie, în condiții deosebite, ca președintelui să i se comunice ceva, există posibilitatea unor mesaje text, nu există posibilitatea unor convorbiri audio.
- Am discutat cu cei de la Serviciul de Telecomunicații Speciale care au în lucru două propuneri, astfel încât să existe comunicații de date pe bandă mai largă, pentru a putea avea schimburi de mesaje prin Whatsapp sau prin alte aplicații, cât și audio, care vor fi integrate cu producătorul avionului.
- În acest moment i se poate transmite președintelui, în condiții de necesitate specială, o informare, deci se poate totuși lua legătura.
- Așa cum este dotat avionul Spartan, nu permite mai multe comunicații decât cele text. Cei de la STS sunt responsabili de comunicațiile Administrației Prezidențiale. Ni le vor transmite, noi le vom trimite producătorului avionului. Trebuie integrat în arhitectura electronică a aeronavei. Noi nu asigurăm comunicațiile, așteptăm să primim soluția tehnică propusă de STS, nu suntem în acel moment astăzi.
- Președintele știe disponibilitatea de comunicare a unui astfel de avion. Imaginați-vă că totuși sunt momente în viața de zi cu zi în care nu poți să comunici. Ședințele CSAT sunt fără telefoane mobile. Dacă trebuie să i se comunice ceva, acest lucru se poate întâmpla la nivelul de criptare suficient pentru președinte. Avionul poate ateriza la cel mai apropiat aeroport care e la 30 de minute.
- Președintele Dan a decis să zboare cu o aeronavă a MApN, ale cărei caracteristici sunt cunoscute la Administrația Prezidențială. Președintele României decide cu ce aeronavă să zboare. Și uitați că în ultima perioadă președintele a decis să zboare la costuri de vreo 6 ori mai mici.
- Eu consider că e de bun simț ca România să aibă o aeronavă pentru transportul Administrației Prezidențiale, voi susține în Guvern alocarea unei sume de bani pentru achiziționarea unui astfel de avion. Dincolo de dorință, trebuie să vedem cam cum arată putința în perioada imediat următoare, pentru că este o perioadă de constrângeri bugetare în care încercăm să pansăm din problemele bugetare generate în ultimii ani.
- Discuția publică despre necesitatea unei aeronave prezidențiale e bine că este purtată. România trebuie să-și permită o astfel de achiziție pentru zborul președintelui.
- Dacă, Doamne ferește, în situația puțin probabilă, chiar și statistic, ca în cele două, trei, cinci ore în care demnitarului aflat în zbor trebuie să i se comunice ceva, acest lucru se poate întâmpla la nivelul de criptare a comunicațiilor suficient de puternic pentru un președinte de stat.
- Avionul poate ateriza la cel mai apropiat aeroport care mai tot timpul este undeva la 30 de minute, iar la sol există disponibilă orice comunicație necesară președintelui României. Ipoteza că nu poate fi luată legătura v-am explicat-o, dar în condiții restrictive, se poate transmite doar mesaj text.
- Am verificat, în Amsterdam și în Paris au fost anulate 1.000 de zboruri. S-a pus întrebarea - De ce alte avioane zboară și acesta n-a zburat? Pentru că alte avioane au avut niște dotări care au permis aterizarea atunci când plafonul de nori este mai jos de 60 de metri.
- Ministerul Apărării nu are o altă aeronavă care să zboare în condiții de siguranță sub criteriile tehnice ale Spartanului.
- Cei de la SPP probabil că pot decide să închirieze altă aeronavă, însă a fost o treabă de câteva ore, peste noapte, delegația s-a odihnit acolo. A doua zi vremea a permis să zboare, problema n-a fost de la vreme, a fost de la aeroportul din Paris care nu a putut elibera pista și degivra avionul mai repede.
- Cei de la SPP, dacă gestionau închirierea unui alt avion, tot dura câteva ore.
- Ministerul Apărării pune la dispoziție ceea ce are. Opțiunea pentru utilizarea acestui tip de aeronavă este a Administrației Prezidențiale. Dacă astăzi trebuie să zboare președintele din nou, cu același avion va zbura.
- Nu a existat un pericol. A existat o situație meteorologică, iar Administrația Prezidențială și cei de la SPP au decis să nu-și asume riscuri, ceea ce-i foarte sănătos.