Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a recunoscut, duminică în timpul reuniunii de guvern, responsabilitatea israeliană pentru explozia echipamentelor de comunicaţii ale Hezbollah în septembrie.
În cadrul reuniunii, prima de la demiterea ministrului apărării Yoav Gallant, Netanyahu a declarat că multe figuri politice şi de securitate de rang înalt s-au opus operaţiunii, precum şi asasinării liderului Hezbollah Hassan Nasrallah, relatează TPS.
Mii de pagere şi walkie-talkie utilizate de Hezbollah au explodat pe 17 şi 18 septembrie, ucigând 42 de persoane şi rănind aproximativ 3.500, majoritatea agenţi Hezbollah.
Israelul nu a revendicat niciodată oficial atacul şi nici nu s-a clarificat exact cum şi când au fost sabotate dispozitivele.
- Incident fără precedent: Mai mulți morți și mii de răniți, după ce pagerele Hezbollah au explodat în Liban și Siria (Video) Reacții din Israel și SUA
- Exploziv aproape imposibil de detectat, plasat în aparatele walkie-talkie folosite de Hezbollah
Făcând probabil aluzie la Gallant, Netanyahu a declarat: „Când am vrut să îl elimin pe Nasrallah, să intru în Rafah şi alte lucruri - au existat persoane care s-au opus în cadrul cabinetului. Una dintre afirmaţii a fost reticenţa Statelor Unite de a coopera.
Nu am fost de acord şi am mers până la capăt. Există persoane din interior şi din exterior care mint cu privire la acordul de eliberare a ostaticilor. Ei mint despre familii".
Demiterea lui Gallant a dus la o remaniere a posturilor din cabinet, Israel Katz devenind ministru al apărării, iar Gideon Sa'ar ministru de externe. Cei doi sunt însărcinaţi să conducă războiul pe mai multe fronturi şi diplomaţia Israelului împotriva Hamas, Hezbollah, Iranului şi acoliţilor Teheranului din Yemen, Irak şi Siria.
După atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, Hezbollah a început să tragă zilnic rachete şi să lanseze drone asupra comunităţilor din nordul Israelului. Mai mult de 68 000 de locuitori din nordul Israelului sunt strămutaţi din casele lor. Liderii Hezbollah au declarat în repetate rânduri că vor continua atacurile pentru a-i împiedica pe israelieni să se întoarcă la casele lor.
În conformitate cu Rezoluţia 1701 a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care a pus capăt celui de-al doilea război din Liban din 2006, grupării teroriste i se interzice să opereze în sudul Libanului, aminteşte agenţia israeliană de presă.
Cel puţin 1.200 de persoane au fost ucise, iar 252 de israelieni şi străini au fost luaţi ostatici în atacurile Hamas asupra comunităţilor israeliene din apropierea graniţei cu Gaza, la 7 octombrie 2023. Dintre cei 97 de ostatici rămaşi, mai mult de 30 au fost declaraţi morţi. De asemenea, Hamas ţine captivi doi civili israelieni din 2014 şi 2015, precum şi trupurile a doi soldaţi ucişi în 2014.
Israelul a efectuat duminică lovituri în Fâşia Gaza şi în Liban, ucigând zeci de persoane, inclusiv mulţi copii, potrivit unor surse palestiniene şi libaneze.
În plus faţă de loviturile aeriene zilnice, trupele israeliene desfăşoară o ofensivă terestră în sudul Libanului, la graniţa cu nordul Israelului, începând cu 30 septembrie.
Peste 2.700 de persoane au fost ucise în Liban începând cu 23 septembrie, majoritatea fiind civili, potrivit Ministerului libanez al Sănătăţii, citat de AFP.