Oficiali ai Departamentului de Stat american au purtat recent la Havana discuții directe cu reprezentanți ai regimului cubanez, inclusiv cu nepotul lui Raúl Castro, într-un contact descris de Axios drept istoric. Potrivit publicației, delegația americană a cerut reforme economice și politice, eliberarea deținuților politici și libertăți mai mari pentru cubanezi, avertizând că insula se apropie periculos de colaps și că fereastra pentru schimbare se închide rapid.
Miza acestor discuții este cu atât mai mare cu cât ele marchează o ruptură simbolică importantă: este prima dată când un avion al guvernului SUA aterizează oficial la Havana de la vizita lui Barack Obama din 2016, într-o perioadă în care Washingtonul și Havana păreau să încerce o apropiere.
Diferența este că, de această dată, contextul este mult mai dur: Cuba se confruntă cu o criză economică profundă, cu pene de curent, lipsă de combustibil și presiune socială tot mai mare, iar administrația Trump este mult mai puțin dispusă la concesii decât fusese administrația Obama.
Potrivit Axios, unul dintre participanții notabili la discuții a fost Raúl Guillermo Rodríguez Castro, nepotul lui Raúl Castro, cunoscut și sub numele de „Raulito”. Surse americane citate de publicație spun că Washingtonul îl vede drept un interlocutor important și un fel de purtător de mesaj al bunicului său, considerat în continuare adevărata putere din Cuba, chiar dacă nu mai ocupă oficial funcția supremă. AP a confirmat la rândul său întâlnirea cu nepotul lui Castro, citând un oficial american care a vorbit sub protecția anonimatului.
Un oficial al Departamentului de Stat a declarat pentru Axios că delegația a explicat regimului cubanez că economia țării este „în cădere liberă” și că elitele de la putere mai au doar un interval foarte scurt pentru a accepta reforme susținute de SUA înainte ca situația să se deterioreze ireversibil. Î
Printre propunerile concrete discutate a fost și ca SUA să ajute la refacerea accesului la internet în Cuba prin instalarea unor servicii Starlink. Dacă această ofertă ar fi acceptată, ar fi un pas tehnologic și politic major, într-o țară unde controlul statului asupra comunicațiilor este un instrument esențial de putere. AP a relatat și ea că în discuții a fost inclusă această idee privind accesul la internet prin Starlink.
Axios scrie că americanii au reiterat și condițiile pe care Washingtonul le consideră esențiale pentru o eventuală schimbare mai largă în relația bilaterală.
Printre ele se numără despăgubirea cetățenilor și companiilor americane ale căror active au fost confiscate după Revoluția din 1959, eliberarea deținuților politici și acordarea unor libertăți politice mai mari populației, care ar putea merge, în timp, până la organizarea unor alegeri libere și corecte.
În același timp, discuțiile au avut și o componentă de securitate. Oficialii americani au transmis îngrijorări legate de prezența, cu permisiunea autorităților cubaneze, a unor servicii de informații străine, a unor structuri militare și a unor grupări considerate teroriste la mai puțin de 160 de kilometri de teritoriul continental al SUA.
Axios prezintă această temă drept unul dintre punctele sensibile ale negocierilor și unul dintre motivele pentru care administrația Trump vede situația Cubei nu doar ca pe o problemă regională, ci și ca pe una de securitate națională.
Mesajul final transmis de Washington, potrivit Axios, a fost că Donald Trump preferă o soluție diplomatică, dar nu va accepta ca insula să alunece într-un colaps care să se transforme într-o amenințare majoră pentru SUA.
Formula folosită de oficialii americani a fost una atentă, fără o amenințare directă, dar suficient de clară: dacă liderii cubanezi nu vor sau nu pot acționa, administrația americană nu este dispusă să stea pasivă în fața unui dezastru la doar 90 de mile de Key West.
Aceste discuții vin într-un moment în care Cuba este sub presiune din mai multe direcții. Reuters a relatat recent despre dificultățile economice severe de pe insulă, inclusiv lipsa de electricitate și combustibil, iar AP notează că dialogul are loc pe fondul unei retorici mult mai dure venite de la Casa Albă.
Pe scurt, „negocierile istorice” de la Havana nu înseamnă neapărat o nouă destindere între Washington și Havana, în sensul clasic al cuvântului. Mai degrabă, ele arată că SUA încearcă să deschidă un canal de dialog direct tocmai într-un moment în care consideră că regimul cubanez este mai slab, mai izolat și mai constrâns ca oricând.
Iar faptul că acest dialog a inclus atât oferte concrete, cât și avertismente clare, sugerează că Washingtonul testează acum dacă schimbarea în Cuba mai poate veni prin presiune și negociere, înainte ca situația să scape complet de sub control.