Jens Stoltenberg pleacă. Cine îi va urma? Speculațiile privind o posibilă nouă femeie secretar general sunt numeroase. Ar fi o premieră pentru alianța militară. Însă cum funcționează procesul de selecție?
În octombrie, postul diplomatic de vârf al NATO va deveni vacant. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a transmis în februarie, prin vocea purtătorului său de cuvânt, că nu intenționează să își reînnoiască încă o dată contractul cu cele 30 de țări NATO – așa cum procedase în primăvara anului trecut pentru a evita să înlocuiască aparatul de conducere a NATO în mijlocul atacului rusesc asupra Ucrainei.
După anunțul lui Stoltenberg, la sediul central de la Bruxelles au apărut din nou speculații privind numele celui de-al 14-lea secretar general al Alianței. Ori poate că funcția va fi preluată de o femeie - ceea ce ar reprezenta o decizie binevenită. Aproape jumătate dintre cei 30 de ambasadori NATO din Atlanticul de Nord au adus discret în discuție o candidatură feminină sau masculină. Să le luăm pe rând.
Ce aptitudini trebuie să aibă un secretar-general al NATO?
Jens Stoltenberg se află în fruntea NATO din 2014. Succesorul sau succesoarea lui trebuie să țină alianța unită, să echilibreze interesele, să promoveze consensul între cei 30 de membri, indiferent dacă amenințările la adresa coeziunii politice vin din partea haoticului Donald Trump sau a agresivului Vladimir Putin. Cine îi ia locul lui Stoltenberg are nevoie de abilități diplomatice și loialitate față de Alianța Nord-Atlantică.
De precizat că secretarul general nu are puteri de decizie politică. El doar prezidează în mod formal Consiliul Nord-Atlantic, cel mai înalt organism decizional. De asemenea, el nu are nici comandă militară. El reprezintă NATO pe plan extern, în fața altor guverne și a presei. Astfel, viitorul șef sau viitoarea șefă a Alianței trebuie să fi fost șef de stat sau de guvern. Este obligatorie cunoașterea fluentă a limbii engleze. Limba franceză este de dorit.
Ce criterii joacă un rol în selecție?
Candidatul trebuie fără îndoială să fie în relații bune cu Washingtonul. SUA, cea mai importantă țară din Alianță, reprezintă factorul decisiv, chiar dacă secretarul general este în mod tradițional un european. În principiu, SUA asigură comandantul suprem al forțelor NATO în Europa (SACEUR), care este, practic, cea mai importantă funcție din cadrul alianței militare.
Noul secretar general trebuie să fie aprobat prin consens de toate cele 30 de guverne. Prin urmare, interesele regionale, originea și contextul politic, dar și ponderea militară și importanța diplomatică a țării de origine trebuie să fie cele corecte. De pildă, în acest moment ar fi de neconceput ca un turc să obțină această funcție, din cauza dificultăților pe care președintele autocrat Recep Tayyip Erdogan le generează în privința aderării Suediei. Pe de altă parte, este greu de conceput ca Turcia să aprobe un candidat din Finlanda.
Cum arată procedura de candidatură?
Nimic nu este stabilit în mod oficial și nu există un comitet de selecție oficial. Diplomații negociază în numele guvernelor lor în runde secrete până când se ajunge la un consens. Nu există un vot oficial. Șefii de stat și de guvern ai Alianței anunță apoi numele noului șef al NATO în cadrul unei reuniuni la nivel înalt. Următorul summit va avea loc la Vilnius, Lituania, la 11 iulie.
Cu toate acestea, au existat tot felul de căi și variații în cele 13 numiri de până acum și nu toate criteriile au fost întotdeauna îndeplinite. Singurul secretar general german, Manfred Wörner (mandat 1988-1994), nu a fost niciodată șef de guvern, ci "doar" ministru al Apărării. Acest lucru este valabil pentru majoritatea celorlalți titulari. Primul secretar general, baronul britanic Hastings Ismay, a fost anterior doar secretar de stat, dar general de formație.
Cine este în cursă?
Un diplomat NATO, care a dorit să rămână anonim, susține o femeie din statele baltice, argumentând cu amenințările actuale din partea Rusiei. În discuție sunt actualul premier estonian Kaja Kallas sau șefa guvernului lituanian Ingrida Simonyte. O femeie provenind din țările de pe flancul estic ar primi cu siguranță și sprijinul Poloniei, a cărei importanță militară în cadrul NATO este în creștere. Zuzana Caputova, președinta Slovaciei, este și ea în cărți. Țara ei are o graniță directă cu Ucraina iar nominalizarea ei ar putea fi interpretată ca un act de solidaritate.
De asemenea, flancul de sud-est al țărilor NATO și-ar fi înscris un candidat în cursă: Klaus Iohannis, președintele României, țară cu importanță strategică pentru NATO datorită poziției sale la Marea Neagră. În sud, Italia l-ar fi recomandat pe Mario Draghi, fostul prim-ministru, ca nou șef al NATO, doar pentru a întări pretențiile țărilor din sudul Europei față de acest post.
Marea Britanie ar avea și ea ambiții în sensul acesta, dorind să redevină mai vizibilă pe scena internațională în urma Brexitului. Candidata ar putea fi Theresa May, fosta șefă a executivului de la Londra. Greu de imaginat pentru mulți politicieni din UE, care au petrecut ani de zile contrându-se cu Theresa May pe tema acordului de Brexit.
Ministrul canadian de Finanțe, Chrystia Freeland, este creditată cu o șansă din postura de outsider. Ea este nepoata unor imigranți ucraineni. De altfel, originile ei au iscat o dezbatere aprinsă în Canada, presa de propagandă rusă ridicând problema presupuselor legături ale bunicului lui Freeland cu naziștii în cel de-Al Doilea Război Mondial. În cele din urmă, diplomații ruși au fost expulzați din Canada fiind acuzați că doreau să strice reputația Chrystiei Freeland.
Principala ei problemă este că nu este europeană, disponibilitatea țărilor europene din NATO de renunța la postul la care au dreptul în mod tradițional fiind incertă. Cu toate acestea, canadianca ar avea sprijinul SUA, relatează "Washington Post".
Citește și - Cine va fi noul secretar general al NATO?
Prelungire de contract?
Pe coridoarele cartierului general al NATO circulă și zvonul că secretarul general interimar ar putea totuși să continue, în pofida anunțului său, pentru a fi evitate problemele de personal în actuala situație de război. Este posibil ca Jens Stoltenberg să își prelungească mandatul până în aprilie 2024. NATO va împlini atunci 75 de ani de existență, care urmează să fie sărbătoriți cu o reuniune la vârf la Washington.
Autor: Bernd Riegert