Adunarea Naţională, Camera inferioară a Parlamentului Franţei, a respins, luni seară, cele două moțiuni de cenzură împotriva planului reformei pensiilor, admiţând practic adoptarea prin procedura asumării răspunderii guvernamentale.
Prima moțiune depusă de grupul politic de centru LIOT (Libertăţi, Independenţi, Teritorii şi Regiuni franceze de peste mări) a primit 278 de voturi pentru, sub majoritatea de 287 de voturi, scrie Reuters.
A doua moţiune de cenzură, depusă de formaţiunea de extremă-dreapta Mobilizarea Naţională (RN), a primit doar 94 de voturi pentru în Adunarea Naţională.
Moţiunile au fost depuse după ce guvernul premierului Elisabeth Borne a decis să recurgă la prevederea din Constituţie care îi permite să-şi asume răspunderea pentru legea pensiilor, fără a mai fi nevoie să treacă proiectul prin Parlament.
Rezultatul este o uşurare pentru Macron, pentru că un vot de neîncredere care ar fi reuşit ar fi dus la căderea guvernulului şi ar fi anulat legea ce urmează să crească vârsta de pensionare cu doi ani, până la 64 de ani.
Dar asta nu înseamnă că preşedintele Macron a scăpat de greutăţi. În primul rând, eşecul preşedintelui de centru de a găsi suficient sprijin în Parlament pentru a supune la vot reforma sa privind pensiile a subminat agenda sa reformistă şi i-a slăbit conducerea, notează Reuters.
Analiştii de la Barclays spun că guvernul "va fi semnificativ slăbit, în timp ce protestele sociale împotriva reformei vor continua probabil timp de câteva săptămâni, ceea ce ar putea afecta negativ economia franceză".
Sindicatele şi protestatarii, supăraţi pe reformă şi pe faptul că a fost adoptată fără vot, au declarat că vor continua cu grevele şi protestele, cu sprijinul multor persoane din opoziţie.
Proteste violente au izbucnit la sfârşitul săptămânii trecute în întreaga ţară, iar sindicatele au promis că îşi vor intensifica acţiunile de grevă, lăsându-l pe Macron să se confrunte cu cea mai periculoasă provocare la adresa autorităţii sale de la revolta "vestelor galbene" de acum mai bine de patru ani.
Joi este programată, de altfel, o a noua zi de greve şi proteste la nivel naţional.
Partidele de opoziţie vor contesta proiectul de lege la Consiliul Constituţional, care ar putea decide să anuleze o parte sau întregul proiect de lege - dacă va considera că acesta încalcă Constituţia.