Interdicția Lituaniei privind tranzitul mărfurilor vizate de sancțiuni pe teritoriul său către și dinspre regiunea rusă Kaliningrad a înfuriat Kremlinul.
Regiunea rusă, care are o suprafață de 15.000 de kilometri pătrați, se află la Marea Baltică, încadrată de Lituania la nord și est și Polonia la sud. Se află la aproximativ 1.300 km de Moscova, scrie The Guardian, care explică de ce a ajuns Kaliningrad în mijlocul amenințărilor între Rusia și Lituania.
De ce aparține Rusiei?
Înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial, Kaliningrad a fost cel mai estic mare oraș al Germaniei, cunoscut sub numele de Königsberg, reflectând istoria sa ca oraș de încoronare al monarhiei prusace.
La sfârșitul lunii iulie și la începutul lui august 1945, liderul sovietic Joseph Stalin, premierul britanic Winston Churchill și președintele SUA Harry Truman, au trasat noile granițe ale Europei la un summit al aliaților ce a avut loc în orașul german Potsdam.
Königsberg a fost cedat Uniunii Sovietice iar apoi a fost redenumit în onoarea lui Mihail Kalinin, un revoluționar bolșevic. Populația germană a fost expulzată și cetățenii sovietici au repopulat teritoriul. Liudmila Putina, fosta soție a lui Vladimir Putin, s-a născut la Kaliningrad în 1958.
Enclava rusă este blocat între două state membre NATO și UE, Polonia și Lituania. Kaliningrad obține o mare parte din alimente de la vecinii săi din UE, dar regiunea rămâne puternic dependentă de Rusia continentală pentru alte bunuri.
În fiecare an, milioane de tone de petrol, cocs și cărbune sunt transportate, în principal pe calea ferată, prin Lituania. Aproximativ 100 de trenuri de tranzit rusești trec prin Lituania în fiecare lună.
Au existat tensiuni de-a lungul anilor. Lituania a construit un nou gard la graniță în 2017, în timpul exercițiilor militare Zapad ale Rusiei, iar elicopterele lituaniene patrulează deasupra liniei de cale ferată când personalul militar rus este la bordul trenurilor.
Care este acum problema?
După invadarea Ucrainei de către Putin, UE a impus sancțiuni puternice economiei ruse. Aproape jumătate din mărfurile care trec de obicei prin Lituania, inclusiv cărbune, metale, materiale de construcție și tehnologie avansată, sunt vizate de o interdicție de intrare pe teritoriul UE.
La 17 iunie a intrat în vigoare interzicerea oțelului și minereului de fier rusesc. Căile ferate de stat lituaniene au declarat că nu vor mai permite transportarea acestor mărfuri pe liniile sale.
Ca răspuns, guvernatorul Kaliningradului, Anton Alikhanov, a spus că vor fi utilizate feriboturile din Sankt Petersburg. Acest lucru a stârnit panică și au apărut imagini video cu oameni care umpleau frenetic cărucioarele de cumpărături din magazinele de bricolaj.
Ministerul de Externe al Rusiei a acuzat Lituania că a încălcat legea internațională și o serie de acorduri privind facilitarea tranzitului din Rusia continentală, care au fost convenite în 2004. Așadar, Kremlinul a amenințat că va răzbuna.
Care a fost răspunsul Lituaniei?
Guvernul lituanian a spus că a acționat doar conform cu deciziile Comisiei Europene, iar ministrul de Externe a acuzat luni Kremlinul că a denaturat situația.
Înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, a declarat într-o conferință de presă la Bruxelles că Lituania este „nevinovată”, dar a adăugat că oficialii europeni vor „verifica din nou” toate acordurile.
Asta a liniştit Moscova?
Nu. Ambasadorul UE în Rusia a fost chemat marți pentru a da explicații. Totodată, represaliile din partea Kremlinului au crescut. Acest lucru se poate datora faptului că este o narațiune mai bună pentru Kremlin decât cea prin care Moscova este acuzată că blochează porturile ucrainene și creează o criză alimentară globală care ar putea ucide milioane de oameni.
Șeful consiliului de securitate al Rusiei, Nikolai Patrushev, a declarat marți că vor exista „consecințe grave” pentru lituanieni „în viitorul apropiat”. UE a îndemnat la calm și la o soluție diplomatică.
Este UE îngrijorată?
Foarte. Pentru că există multe motive de îngrijorare pentru lucrurile pe care Putin le face în aceste zile. Una dintre marile temeri a fost un atac rusesc asupra a ceea ce este cunoscut sub numele de Suwalki Gap, o fâșie de circa 80 de kilometri de graniță comună poloneză și lituaniană, care se află între Kaliningrad în vest și Belarus, țară prietenoasă cu Kremlinul, la est.
Dacă rușii capturează această fâșie, ar putea separa Lituania și Letonia, care se află la nord, de Polonia și restul UE.
Kaliningrad este sediul flotei baltice a Rusiei și găzduiește unele dintre cele mai puternice armamente ale sale, inclusiv rachete hipersonice.
Lituania a renunțat deja la importurile rusești de energie, inclusiv petrol, gaze naturale și electricitate.