Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Olaf Scholz şi-au manifestat duminică la Paris voinţa de a lucra împreună pentru ”refondarea” Europei, inclusiv în răspunsul pe care UE trebuie să-l dea planului masiv al Washingtonului de subvenţionare a industriei americane, fără a depăşi însă toate divergenţele, în special cele asupra apărării europene.
Cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la semnarea tratatului de reconciliere postbelică între Franţa şi Germania şi în timp ce Europa cunoaşte din nou războiul odată cu agresiunea rusă în Ucraina, cei doi lideri au făcut referiri repetate la ”prietenia” şi ”fraternitatea” franco-germane, care sunt de decenii elemente cheie ale ”construcţiei europene”, transmite AFP.
În discursuri susţinute la Universitatea Sorbona înaintea desfăşurării consiliului de miniştri franco-german, cei doi lideri au evocat rolul de ''pioniere ale refondării Europei'' jucat de Franţa şi Germania ''ca locomotivă a unei Europe unite''.
La încheierea consiliului, ei au participat la o conferinţă de presă, la care au încercat să insiste asupra punctelor de convergenţă între Paris şi Berlin, anunţând de pildă un progres în discuţiile asupra infrastructurilor energetice de hidrogen prin extinderea către Germania a conductei franco-portughezo-spaniole HEMed.
Maron şi Scholz au definit o ''linie comună'' în favoarea unui răspuns european ''ambiţios şi rapid'' în faţa subvenţiilor americane pentru tranziţia energetică.
Nu au precizat însă cum va fi finanţat acest efort care ar trebui să prevină dezindustrializarea Uniunii Europene, confruntată cu creşterea preţurilor la energie ca efect al pactului verde european şi al sancţiunilor aplicate Rusiei ce impun găsirea unor surse alternative de energie, care sunt însă mai scumpe.
Ei au susţinut mai departe ajutorul militar pentru Ucraina în războiul acesteia cu Rusia, insistând însă asupra ''coordonării'' cu aliaţii, în special cu SUA.
Macron a menţionat astfel că Franţa nu exclude posibilitatea de a oferi Ucrainei tancuri grele Leclerc, dar în anumite condiţii, una fiind ca aceasta să nu conducă la o escaladare a conflictului, în timp ce Olaf Scholz a rămas evaziv asupra posibilităţii de a oferi Ucrainei tancuri Leopard.
Cei doi lideri nu au ascuns însă faptul că poziţiile lor rămân îndepărtate în chestiunea scutului antirachetă pe care Berlinul doreşte să-l realizeze cu tehnologie americană şi israeliană deja existentă, în timp ce Parisul pledează pentru o soluţie europeană bazată pe un sistem franco-italian.