Laura Kövesi, şefa Parchetului European, a avertizat că refuzul Poloniei de a coopera cu instituţia pe care o conduce riscă să înlesnească fraudele cu fonduri UE.
Kovesi susţine că poziția Poloniei îngreunează investigaţiile legate de corupția transfrontalieră în UE, transmite EU Observer.
Kovesi a trimis acest avertisment într-o scrisoare către Comisia Europeană, care arată că ori de câte ori un procuror european nu a putut obține probe din Polonia capacitatea Parchetului de a contracara criminalitatea care afectează bugetul Uniunii este îngreunată în mod sistematic.
În replică, Polonia spune că nu întârzie voit, ci este în proces de modificare a legislației penale pentru a recunoaște Parchetul UE (EPPO) ca autoritate de drept.
Dar şefa EPPO își pierde răbdarea într-o confruntare care are loc pe fundalul tensiunilor dintre Bruxelles și Varșovia privind statul de drept.
„Spunând că trebuie să modifice Codul de Procedură Penală polonez înainte de a recunoaște EPPO ca autoritate competentă, ei contestă supremația dreptului UE”, a precizat instituţia pentru EUobserver.
Parchetul UE și-a început activitatea abia în iunie 2021 şi 22 din cele 27 de state membre participă până acum.
Polonia este unul dintre cele cinci state membre care nu s-au alăturat organizației.
Cu toate acestea, se așteaptă ca Suedia să se alăture EPPO în 2022, iar Danemarca și Irlanda au ales să-și negocieze exceptarea de la întregul domeniu judiciar.
În acest fel, Polonia și Ungaria rămân singurele cu probleme.
Parchetul european a cerut sprijin autorităților poloneze în 23 de investigații antifraudă care au implicat Polonia, iar Varșovia a respins până acum cererile. Dar Parchetul condus de Kovesi consideră că autoritățile poloneze au obligația de a proteja bugetul UE, deși nu participă la EPPO.
Pe de altă parte, amintim că miercuri Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a respins recursul formulat de Polonia şi Ungaria împotriva noului mecanism care ar permite UE să taie fondurile europene pentru ţările membre care încalcă drepturile şi libertăţile democratice.
Decizia finală a CJUE reprezintă un punct de cotitură în disputa dintre UE, pe de o parte, şi guvernele populiste de la Varşovia şi Budapesta, pe de altă parte, criticate pentru limitarea drepturilor femeilor, ale persoanelor LGBT şi ale migranţilor şi pentru reprimarea libertăţilor şi independenţei judecătorilor, media şi societăţii civile.