Statul poate achita restanțele salariale către judecători și prin emiterea unor titluri de valoare cu scadență la o dată ulterioară, a explicat purtătorul de cuvânt al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Victor Alistar. Declarația a fost făcută într-o conferință de presă, joi, după ce instanța supremă și-a dat câștig de cauză în procesul împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor privind asigurarea fondurilor pentru aceste drepturi, de aproximativ un miliard de euro.
„Modalitățile de stingere a obligațiilor bugetare pe care statul le are față de terți sunt multiple. Poate să fie plata efectivă, poate să fie, spre exemplu, emiterea unor titluri de valoare în circulație, cu o scadență la un anumit moment dat”, a declarat Alistar, citat de Agerpres.
INFOBOX | Ce sunt titlurile de valoare
- „Titluri de valoare” este o denumire generală pentru instrumente financiare, printre care se numără și titlurile de stat. Acestea atestă o datorie a statului și dreptul deținătorului de a încasa o anumită sumă la o dată stabilită, numită scadență, în condițiile prevăzute la emitere. Ele pot aduce și dobândă.
- Dacă un asemenea mecanism ar fi folosit pentru achitarea restanțelor, judecătorii ar putea primi, în locul banilor virați imediat în cont, titluri care le dau dreptul să încaseze banii ulterior. Dacă titlurile ar fi tranzacționabile, le-ar putea vinde înainte de scadență, însă prețul obținut ar depinde de piață și ar putea fi mai mic decât suma înscrisă pe titlu.
- Pentru buget, o astfel de soluție ar reduce necesarul imediat de bani, dar ar păstra obligația statului de a plăti la scadență.
Alegerea îi aparține guvernului
Purtătorul de cuvânt a subliniat că alegerea mecanismului îi revine Guvernului: „Și, atunci, aceste mecanisme sunt prevăzute atât de Codul fiscal, cât și de Legea 500/2002. Nu este căderea noastră să stabilim modalitățile, aici este aprecierea Executivului. Esențial este ca hotărârea judecătorească să fie respectată”.
Alistar a invocat și costurile acumulate prin întârzierea plăților. Potrivit acestuia, în cazul unor datorii vechi de cinci ani, accesoriile au ajuns la aproape 68% din suma datorată inițial și continuă să crească.
„Pot să existe diferite modalități, astfel încât debitul general cu care este în dinamică, cuprinzând debitul principal și accesoriile, și vreau să vă spun că pentru situația unor debite care au vechime de 5 ani, adică ultima tranșă, conform ordonanțelor de urgență adoptate, inclusiv cea din ianuarie de Guvernul Bolojan, are accesorii față de debitul principal raportat aproape la 68%, care continuă”, a afirmat el.
Guvernul Bolojan nu va plăti nimic
Decizia îi va aparține viitorului guvern, dar va trebui luată foarte repede, având în vedere că după 10 zile, vor începe să se acumuleze penalitățile și dobânzile decise de instanță.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a afirmat, după anunțarea deciziei ICCJ, că Guvernul interimar „nu poate face rectificare bugetară, deci nu poate aloca suma”.
„Guvernul Bolojan a încercat să evite această situaţie prin toate căile legale de atac, inclusiv la CCR. Guvernul interimar nu poate face rectificare bugetară, deci nu poate aloca suma”, a anunţat, Ioana Dogioiu.
Hotărârea Curții de Apel București, menținută definitiv de ÎCCJ, prevede penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, aplicată Guvernului și Ministerului Finanțelor. Amenda constituie venit la bugetul de stat și este prevăzută până la îndeplinirea obligațiilor stabilite de instanță.
Sancțiunile se aplică dacă hotărârea nu este aplicată până la expirarea termenului de 10 zile de la rămânerea definitivă, intervenită joi, 15 octombrie. Obligația impusă autorităților este să emită actele și să facă demersurile bugetare necesare pentru alocarea integrală și punerea la dispoziția ÎCCJ a fondurilor pentru restanțele salariale scadente în 2026. Termenul privește, așadar, asigurarea fondurilor, nu virarea banilor în contul fiecărui magistrat.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins, joi, definitiv, după şapte amânări, recursul înaintat de Guvern la sentinţa din 5 mai a Curţii de Apel Bucureşti, care îl obliga să asigure integral fonduri pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, scadente în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară. Suma care ar trebui achitată se ridică la circa un miliard de euro.
De asemenea, instanţa supremă a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, formulată de Guvernul României.
Decizia de joi a instanţei supreme este definitivă.
Săptămâna trecută, Curtea Constituţională a României a respins ca inadmisibilă şi cererea lui Bolojan pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi ICCJ.
Nicușor Dan a discutat cu Mark Rutte despre navele atacate în apropierea României și anunță o reuniune specială a NATO pentru Marea Neagră
Bolojan explică votul acordat Guvernului Niculescu: Ar putea să ne coste nu doar politic, ci și personal
Universitatea Craiova - Getafe la TV: Cine transmite meciul din Conference League
Guvernul pregătește măsuri pentru salvarea uzinei Dacia. România pierde teren în fața altor țări
