Salvatorii fac eforturi pentru a găsi supravieţuitori în urma inundaţiilor devastatoare din vestul Europei.
Torenţii au ucis mai mult de 150 de oameni în Germania şi Belgia, unde căderile record de precipitaţii din ultimele zile au declanşat inundaţii severe, iar sute de oameni sunt în continuare daţi dispăruţi, notează BBC.
Ploile torenţiale au afectat şi Elveţia, Luxemburg şi Olanda, iar experţii pun aceste fenomene pe seama încălzirii globale.
Echipele de salvare din Germania, unde mai mult de 130 de oameni şi-au pierdut viaţa în urma inundaţiilor, au întâmpinat dificultăţi vineri din cauza condiţiilor dificile. Reţelele de telefonie au picat, drumurile au devenit inaccesibile şi peste 100.000 de case au rămas fără curent. Natura dezlănţuită a făcut ravagii cu precădere în Renania de Nord-Westfalia, Renania-Palatinat şi Saarland. În unele zone, maşinile au fost luate de ape şi case întregi au fost distruse.
Autorităţile se aşteaptă ca numărul morţilor să crească, şansele ca cei dispăruţi să fie găsiţi în viaţă fiind tot mai mici pe măsură ce trece timpul. Pe măsură ce apele încep să se retragă, o parte dintre ei ar putea fi găsiţi in camioanele şi maşinile luate de torenţi.
În Belgia, militarii au fost trimişi în patru dintre cele zece provincii ale ţării pentru a sprijini operaţiunile de salvare şi de evacuare. Cel puţin 20 de oameni şi-au pierdut viaţa în urma inundaţiilor din această ţară şi 19 oameni sunt daţi dispăruţi. Potrivit RTBF, citat de Euronews, numărul morţilor a ajuns la 27 sâmbată.
Premierul belgian Alexander De Croo a declarat ziua de marţi, 20 iulie, zi de doliu naţional.
Mii de oameni au fugit din calea apelor şi în provincia olandeză Limburg.
Oamenii de ştiinţă au avertizat în repetate rânduri că ploile torenţiale şi valurile de căldură vor deveni tot mai intense din cauza schimbărilor climatice provocate de activitatea umană, conform BBC.
"Faptul că alte zone din emisfera nordică se confruntă în prezent cu valuri de căldură record şi cu incendii ar trebui să ne amintească de cât de periculoasă poate deveni vremea noastră într-o lume în continuă încălzire”, spune Hannah Cloke, profesor de hidrologie la Universitatea din Reading.
