Preşedintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a prezentat, vineri, situația economică dificilă în care se găsește România. El a spus care sunt urgențele, dar și măsurile de corecție pe care va trebui să le aplice viitorul guvern, subliniind că majoritatea vor fi nepopulare, dar necesare.
„Cred că este corect să vă prezint în mod onest în ce situaţie se găseşte România”, a spus Bolojan, arătând că anul trecut s-au cheltuit cu 152 de miliarde de lei mai mult decât veniturile la bugetul de stat, 575 de miliarde, diferenţa fiind acoperită prin credite. Această situație nu poate funcționa pe termen lung, am ajuns la o limită, iar viitorul guvern este obligat să aplice o corecție, a subliniat el.
Cum stăm cu deficitul
- Ca ţară, avem un deficit bugetar foarte mare - diferenţa dintre veniturile pe care le încasăm şi cheltuieli este cea mai mare din Europa. Deficitul bugetar a fost anul trecut la 9,3% din PIB, un deficit foarte mare, care este acumulat de mai mulţi ani și care înseamnă o presiune puternică pe contractarea de credite, pe plata dobânzilor. Am cheltuit cu 30 de milioane de euro mai mult decât am încasat.
- Avem un efect de creștere accelerată a datoriei externe și costului de finanțare.
- Datoria a ajuns anul trecut la aproape 55% din PIB, iar la finalul acesui an ar putea ajunge la aproape 60% din PIB
- Situația a îngrijorat piețele și investitorii și asta se vede în costul creditelor. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 2,3% din PIB. Anul trecut am plătit dobânzi de circa 40 de miliarde lei, iar anul acesta vom plăti mai mult.
- Dacă nu se corectează acest deficit, spațiile vor fi tot mai mici, iar măsurile trebuie să aibă în vedere reducerea acestui deficit, care nu poate fi făcută decât printr-o combinație de scădere a cheltuielilor și creștere a veniturilor.
Situația cheltuielilor
- Al doilea program important e coeziunea. Și aici avem o absorbție scăzută, dar avem avantajul că e mai mult timp la dispoziție.
- Avem o balanță comercială foarte dezechilibrată, importăm mult mai mult decât exportăm. Această cerere generată de creșterea de pensii și salarii e irosită pe importurile mari, ceea ce impune să gândim programe de susținere a exporturilor. Aceasta e realitatea de la care plecăm și e corect să știm cum am ajuns aici, ca să știm ce trebuie corectat.
- Am avut cheltuieli în ultimii ani care nu au ținut seama de venituri. În 2024, față de 2023, veniturile a crescut cu 10%, cheltuielile statului au crescut cu 19%.
- Pe ce s-au dus acești bani? Salariile bugetarilor au crescut peste rata inflației și veniturile statului. În 2024 față de 2023 au crescut cu 24%. În anumite sectoare avem prea mulți angajați, există privilegii, există instituții unde fondurile de salarii pot fi corectate.
- Avem o creștere de cheltuieli cu pensiile care nu a ținut cont de creșterea pensiilor. Fondul de pensii a crescut cu 53% în ultimii 4 ani. Avem pensia medie de 550 euro, dar în justiție pensia e de 5.000 de euro.
- Facem comparație între cheltuielile din România și alte țări. În sănătate și educație suntem sub medie, dar în administrația publică și siguranță publică suntem peste medie.
- Avem o problemă destul de mare pentru că prea puțini oameni muncesc față de câți beneficiază. Din populația activă, aproape 33%, adică circa 4 milioane de oameni, nu sunt în activitate. Suntem pe penultimul loc în Europa.
- Din cauza pensionărilor anticipate, jumătate din cei între 55 și 64 de ani nu sunt în activitate, deși e o vârstă la care primează experiența și înțelepciunea.
- Sistemul de sănătate, sistemul de pensii – ponderea contribuabililor e printre cele mai mici din Europa din populația activă. Deci anii viitori va fi o provocare cum vor fi plătite pensiile
- Cheltuielile de investiții au crescut substanțial. Anul trecut au crescut cu 19%, un lucru bun, și în anii următori va fi o provocare și o necesitate.
Veniturile sunt prea mici
- Avem venituri scăzute din cauza unei legislații permisive, proaste, a performanței proaste a administrației. Avem o lege permisivă a insolvenței. Există posibilități importante de optimizare fiscală. Avem o impozitare foarte redusă, inechitabilă uneori, a proprietăților.
- Trebuie să fim conștienți cu ce bani rezolvăm problemele. Avem printre cele mai mici venituri bugetare raportate la PIB. E foarte greu să ai cele mai mici venituri, dar să ai printre cele salarii și pensii mari.
- Asta nu poate funcționa pe termen lung. Am ajuns la o limită. Guvernul care va veni e obligat să aplice o corecție.
- Românii au o încredere scăzută în clasa politică, în direcția în care merge țara, în instituții.
Mai întâi, trebuie spus adevărul
- Ce e de făcut și ce am încercat să facem? Trebuie să spunem deschis că nu există soluții simple. Cei care promit soluții magice sunt niște falși profeți.
- Nu avem cum să schimbăm totul dintr-o dată. Putem repara ce e greșit, atacând constant fiecare lucru greșit și îmbunănătățind permanent ceea ce facem zilnic.
- Trebuie să le spunem oamenilor adevărul. Vor trebui luate măsuri de corecție, majoritatea nepopulare, dar necesare. Pentru ele e nevoie de masă critică – de susținere parlamentară. Cred că se conturează masa critică și mă aștept ca săptămâna viitoare să se închidă discuțiile. Cred că e nevoie să recâștigăm încrederea între partide, apoi încrederea cetățenilor.
Care sunt soluțiile
- E nevoie de măsuri în regim de urgență și cele pe termen mediu.
- Cele în regim de urgență – urgentarea accesării fondurilor UE. Trebuie să renegociem planul, pentru că nu mai putem respecta anumite ținte. E nevoie să urmărim respectarea tranșelor. Ultima tranșă nu a fost virată integral pentru că nu am respectat promisiunile pe pensii speciale și pe companiile de stat.
- Trebuie înlocuite proiectele care nu mai pot fi terminate, precum cele cu spitalele. Trebuie deschise toate apelurile de proiecte, înțeleg că unele nu sunt deschise nici acum.
- Trebuie măsuri de debirocratizare pentru licitații, inclusiv mecanisme de prefinanțare a acestor programe din PNRR ca să recumperăm timpul pierdut.
- O altă urgență e recâștigarea încrederii piețelor financiare și a Comisiei Europene în privința reducerii deficitului bugetar. Astfel vom putea scădea costurile creditelor. România s-a angajat să reducă deficitul bugetar la 7% din PIB, adică peste 2 puncte procentuale, aproape imposibil. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să venim cu un plan în zilele următoare pentru a prezenta creditorilor perpsectiva pe termen scurt: o corecție din creșterea veniturilor, eșalonarea investițiilor și scăderea de cheltuieli. Ar fi trebuit ca ordinea să fie inversă, dar din cauza perioadei electorale de un an și jumătate, estimez că nici un guvern nu va putea face corecția fără creșteri de taxe și impozite.
- O analizare investițiilor și amânare sau chiar anulare a unora va fi obligatorie.
- Sinecurile publice trebuie eliminate. Mă gândesc la un comitet pe lângă Eximbank, care a crescut de la 7 la 19 oameni.
- Evaluarea investițiilor: trebuie prioritizate, analizat modul în care sunt alocate, cum se face cofinanțarea. Dar nu e tot una dacă o investiție zace nefolosită sau e folosită de mulți oameni.
- Trebuie să creștem veniturile statului. Nu vom putea evita creșterea impozitului pe proprietăți, dar va intra în vigoare anul viitor.
- Trebuie să evităm evaziunea fiscală. Când se ajunge la depășirea bunului simt, trebuie înăspirea legislației în domeniu. Altfel, prin măriri de taxe îi lovim tot pe cei care plătesc deja taxele.
- Trebuie găsite mecanisme de taxare prin care cei care fac profituri bune în România să plătească.
După ce a prezentat datele despre situația economică, Ilie Bolojan a fost întrebat de jurnaliști dacă își va asuma funcția de premier. "Premierul care foarte probabil va fi desemnat săptămâna viitoare are nevoie de o masă critică în Parlament, are nevoie de autoritate să sancționeze", a răspuns el.
Întrebat dacă președintele Nicușor Dan ar trebui să desemneze mai întâi premierul sau să continue negocierile, liderul PNL a spus că este necesară o formulă combinată. "Indiferent cine este premier, el își va pune amprenta pe detalii, componente, tempo. Este un manager căruia îi dai ținte, dar modul cum le îndeplinește e la latitidunea lui", a explicat.
Bolojan a mai spus că multe dintre măsurile vehiculate în ultimele săptămâni sunt o combinație de adevăruri și falsuri. "Oricine vă spune că anumite lucruri sunt de netrecut, vă rog să mă credeți că vă dezinformează. România trebuie să se prezinte cu un pachet credibil, care nu doar să rezolve probleme de pe o lună pe altă, ci să rezolve probleme structurale", a subliniat el.
Negocierile trenează, este analizată varianta unui premier tehnocrat
Liderii partidelor care ar putea forma viitoarea coaliție de guvernare şi experţi economici au purtat discuţii, zilnic, de la începutul acestei săptămâni, pentru a ajunge la un consens asupra măsurilor pentru reducerea deficitului, dar încă nu au atins un numitor comun.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat, joi seară, că programul de guvernare a fost stabilit în mare măsură, dar mai erau de discutat aspecte politice. Potrivit lui Hunor, joi seară nu exista din partea partidelor nicio propunere de premier.
Vineri, discuțiile au trenat. Președintele Nicușor Dan a anunțat în repetate rânduri că dorința sa de premier este Ilie Bolojan, însă în urma impasului de la negocierile politice nu este exclus ca șeful statului să numească un premier tehnocrat. Potrivit unor surse citate de Digi24, este vorba de Ionuț Dumitru, economist-șef din 2005 la Raiffeisen Bank.
T.D.