Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat, miercuri, aviz negativ propunerii ministrului Justiției de numire a lui Gill-Julien Grigore-Iacobici în funcția de procuror șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).
Toți cei cinci membri ai Secției pentru procurori a CSM au dat vot negativ la această propunere, iar pentru numire a votat doar ministrul Justiției, Radu Marinescu.
În schimb, în cazul lui Alex Florența, care candidează și el pentru un al doilea post de șef adjunct al DIICOT, procurorii Secției nu au reușit să cadă de acord pe o soluție. Au fost 3 voturi da, 3 voturi nu, astfel încât votul va fi reluat la o ședință viitoare, se arată în decizia CSM, citată de Agerpres.
Alex Florența este în prezent procuror general al României, dar nu a mai candidat pentru un al doilea mandat. El a optat, însă, pentru poziția de procuror-șef adjunct la DIICOT.
Dosarul de fraudă care îl trage în jos pe Grigore-Iacobici
Gill-Julien Grigore-Iacobici a fost întrebat la interviu dacă are de gând să promoveze la DIICOT un tip de management "autocrat", de vreme ce în proiectul său a menționat de mai multe ori cuvântul "control".
"Nu. Nu mă regăsesc în acest stil de management. Atât în calitate de prim-procuror la parchet de pe lângă judecătorie, cât și la parchetul tribunalului, nu am adoptat acest tip de management, dar cred că eficiența DIICOT se poate realiza și prin exercitarea funcției de control mai eficient, nu numai de către conducerea Direcției, cât și de către toți procurorii cu funcții de conducere. Cred că controlul trebuie pus în corelare cu celelalte funcții - coordonare, motivare, organziare și planificare", a răspuns el.
De asemenea, Gill-Julien Grigore-Iacobici a fost întrebat în legătură cu un dosar în care soția și socrul său au fost condamnați definitiv în 2015 pentru fraude cu fonduri europene.
El a fost întrebat și despre un articol de presă, în care jurnaliștii relatau despre o mare sumă de bani, în cuantum de 420.000 de lei, primită ca donație de procuror de la socrii săi, donație care nu apare și în declarația de avere a soacrei sale, Gabriela Iacobici, care este primăriță într-o comună din județul Constanța.
Ce a răspuns candidatul:
"Acel articol de presă este inexact, în sensul în care am primit cu titlu de donație de la părinții mei, de la părinții soției mele și de la cumnatul meu, timp de doi ani, iar mama soției mele a declarat această donație, care s-a făcut în mod autentic în fața notarului și s-a făcut prin transfer bancar, totul a fost transparent.
Nu văd aici nicio problemă, ca să spun așa. Eu am văzut că apare în declarație (depusă de soacra sa, n.r.). Iar în legătură cu ce s-a întâmplat în istoric, acum 17 ani, membrii familiei sunt reabilitați de peste cinci ani, sunt cetățeni."
De ce nu mai vrea Florența să fie procuror general sau șeful DIICOT
În timpul interviului susținut miercuri la CSM, Alex Florența a fost întrebat de ce nu mai candidează pentru al doilea mandat de procuror general sau pentru funcția de procuror șef al DIICOT.
Florența a prezentat un răspuns elaborat:
"Cred că o procedură de acest tip implică, după cum știți, mai multe picioare la scaune și este firesc să analizezi o întreagă arhitectură la momentul în care te înscrii într-o astfel de procedură.
În al doilea rând, cred cu toată convingerea că mare parte dintre obiectivele și proiectele, pe care mi le-am asumat în 2023, le-am adus la îndeplinire. Cred că am dus Parchetul General dintr-un punct foarte dificil în care se afla în acel an, într-un moment în care funcționează, părerea mea, foarte bine. Ultimele rezultate și mai ales modul în care s-a implicat în niște momente dificile în ultimii ani o dovedesc cu prisosință. Iar cifrele prezentate inclusiv recent în raportul de bilanț cred că vorbesc de la sine.
Trebuie să recunoaștem că orice poziție de acest tip, mai ales într-o societate din ce în ce mai dinamică și mai lipsită de răbdare, este o poziție care erodează invariabil. Sunt momente în care poți să ai maturitatea să faci un pas în spate, să lași și alte persoane să-și exprime o viziune managerială.
Fiind un om de DIICOT, vă spun cu toată sinceritatea, că tot timpul m-am văzut întorcându-mă în DIICOT, unde să-mi termin cariera profesională", a răspuns Alex Florența.
El a adăugat că știa, din discuții informale, faptul că vor fi procurori care vor candida pentru postul de procuror șef al DIICOT, astfel încât a fost "decent" din partea lui să lase șansa altor colegi să acceadă la această funcție.
Ce urmează
Conform legii, Secția pentru procurori a CSM emite un aviz consultativ motivat, după care propunerile făcute de ministrul Justiției, Radu Marinescu, sunt înaintate președintelui Nicușor Dan.
În cazul emiterii unui aviz negativ al Secției pentru procurori a CSM, ministrul Justiției organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit aviz negativ și în urma acestui interviu, ministrul Justiției poate continua procedura prin transmiterea către președintele României a propunerii de numire în funcția de conducere, însoțită de toate documentele relevante, sau retrage propunerea, urmând a declanșa o nouă procedură de selecție în maximum 60 de zile.
Conform Legii 303/2022, președintele României poate refuza, motivat, numirea în funcțiile de conducere, aducând la cunoștința publicului motivele refuzului. Decretul președintelui de numire în funcție sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul Justiției.
Interviurile vor continua în următoarele zile, dar şi săptămâna viitoare, după următorul program:
- 12 martie - Cristina Chiriac - propusă pentru funcţia de procuror general şi Marius Voineag - adjunct al procurorului general;
- 16 martie - Ioan Viorel Cerbu - pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
- 17 martie - Marinela Mincă şi Marius Ionel Ştefan - două posturi de procuror-şef adjunct al DNA.
Funcțiile de procuror general și de procuror-șef al DNA devin vacante la 31 martie, iar cea de procuror-șef al DIICOT la 14 aprilie.
Legea prevede că pot candida magistrații cu o vechime de minimum 15 ani în funcția de procuror sau judecător. Nu pot fi numiți cei care au făcut parte din serviciile de informații sau au colaborat cu acestea ori cei aflați în situații de conflict de interese.