Ca urmare a articolului ”Când Lia Savonea primeşte pasa perfectă. Cum pot fi distruse alegerile pentru CSM”, Sorin Emil Flonta, prim-procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Salaj şi candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din partea parchetelor de lânga tribunale, a trimis SpotMedia.ro următorul drept la replica:
“Pentru corecta informare a opiniei publice, sunt nevoit să fac anumite precizări, în virtutea faptului că afirmaţiile ce s-au făcut cu privire la persoana mea în cadrul articolului intitulat ”Când Lia Savonea primeşte pasa perfectă. Cum pot fi distruse alegerile pentru CSM”, publicat la data de 14.07.2022, sunt menite a acredita ideea unei pretinse lipse de profesionalism a subsemnatului, cu scopul evident de a mă decredibiliza, în contextul în care am participat la alegerile pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din partea parchetelor de lângă tribunale, alegeri care nu au fost validate până în prezent.
Potrivit procesului-verbal din data de 30.06.2022, de centralizare a voturilor, publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, la parchetele de pe lângă tribunale au fost 424 votanţi prezenţi, iar voturile au fost repartizate astfel:
- 263 voturi către domnul procuror Staicu Bogdan;
- 204 voturi către domnul procuror Sandu Claudiu;
- 200 voturi către subsemnatul;
- 139 voturi către domnul procuror Lascu Liviu-Alexandru;
- 36 voturi către domnul procuror Pârcălăbescu Nicolae
De remarcat este faptul că 3 buletine de vot au fost anulate, iar în cazul celorlalte 421 voturi legal exprimate, fiecare opţiune pe buletinul de vot a vizat câte doi dintre candidaţii menţionaţi mai sus.
Contestaţia pe care am înaintat-o Consiliului Superior al Magistraturii se circumscrie unui demers legal pe care l-am iniţiat din perspectiva faptului că nu s-a obţinut majoritate pentru locul al doilea alocat parchetelor de pe lângă tribunale, iar dispoziţiile legale impun organizarea celui de-al doilea tur de scrutin în astfel de situaţii.
Pe lângă argumentele deduse din interpretarea dispoziţiilor legale aplicabile în această materie, în cuprinsul contestaţiei am invocat Decizia CCR nr. 374/2016, prin care Curtea Constituţională a admis o excepţie de neconstituţionalitate, iar din considerentele acestei decizii de admitere, considerente obligatorii, rezultă fără putere de tăgadă că este necesară obţinerea majorităţii în primul tur pentru toţi membrii aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii, în caz contrar fiind obligatorie organizarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru toate palierele judiciare.
Relevante în acest sens sunt menţiunile de la punctul 48 din Decizia CCR nr. 374/2016, dezvoltate în cuprinsul contestaţiei anexate.
Astfel, potrivit punctului 48 din considerentele acestei decizii “Consiliul Superior al Magistraturii centralizează rezultatele votului din circumscripţiile tuturor curţilor de apel şi ale parchetelor de pe lângă acestea, dobândind calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii persoanele care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional: 3 judecători de la curţile de apel, 2 judecători de la tribunale şi tribunalele specializate, 2 judecători de la judecătorii, 1 procuror de la parchetele de pe lângă curţile de apel, 2 procurori de la parchetele de pe lângă tribunale şi tribunalele specializate şi 1 procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii. Dispoziţiile legale stabilesc în sarcina Consiliului obligaţia de a centraliza rezultatele votului, transmise de către cele 6 adunări generale (3 ale judecătorilor şi 3 ale procurorilor), precum şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi de a verifica legalitatea procedurilor de alegere a tuturor membrilor Consiliului. După centralizarea rezultatelor şi soluţionarea eventualelor contestaţii, în temeiul art. 18 alin. (1) din lege, Consiliul Superior al Magistraturii alcătuieşte lista finală cuprinzând magistraţii aleşi şi o transmite Biroului permanent al Senatului. Dispoziţiile legale fac vorbire despre "lista finală", deci despre alegerea în cadrul aceleiaşi proceduri a tuturor membrilor Consiliului, rezultatul votului fiind centralizat într-un document care cuprinde judecătorii şi procurorii care au obţinut majoritatea de voturi în adunările generale sau cei care au obţinut numărul cel mai mare de voturi în turul doi al alegerilor. În cazul în care opţiunea legiuitorului ar fi fost în sensul unor alegeri individuale, vizând fiecare membru în parte, aceste prevederi ar fi inutile, având în vedere că, în prealabil, dispoziţiile art. 4 şi 5 din lege stabilesc componenţa fiecărei secţii a Consiliului, iar reluarea soluţiei legislative în acest context ar fi redundantă. Or, legiuitorul reiterează întreaga componenţă a Consiliului ca rezultat al voturilor exprimate în cadrul alegerilor, tocmai pentru a sublinia caracterul unitar şi simultan al procedurii şi caracterul general al alegerilor, aspecte importante în calificarea duratei de 6 ani a mandatului membrilor Consiliului ca fiind inerentă organului colectiv.”
Menţiunile din conţinutul articolului cu următorul conţinut “Dl Flonta, fost poliţist, şi-a bazat campania pe promisiunea că vechimea de poliţist va fi asimilată ca vechime de magistrat pentru foştii poliţişti deveniţi procurori. Şi evident pe asta se bazează în turul al doilea. Ca mostră de profesionalism al procurorului-poliţist, în contestaţie, dl Flonta numeşte CCR “legiuitor constituant” sunt nereale.
Nu mi-am bazat campania pe promisiuni. Eu am întocmit un proiect în care am inserat 15 obiective, care vizează probleme generale ale sistemului judiciar pe care le-am identificat şi am precizat explicit faptul că respectivele obiective nu pot fi catalogate ca promisiuni.
În acest sens, fac trimitere la ultima frază din proiectul ataşat, pe care vă solicit să-l publicaţi: “Obiectivele pe care le-am prezentat, cu titlu exemplificativ, ar putea fi catalogate nu ca promisiuni, ci ca dispoziţii nescrise ale unui „gentlemen’s agreement”, un acord nescris între oameni de onoare, astfel că, în ipoteza în care voi fi ales ca membru în Consiliul Superior al Magistraturii, vă voi consulta anterior exprimării votului în chestiunile importante, pentru că, indiferent de conjunctură, membrul ales în Consiliul Superior al Magistraturii nu este decât un mandatar de-al dvs.”
Cealaltă afirmaţie este şi mai gravă. Sunt etichetat ca fiind „procurorul-poliţist”, calitate care nu se regăseşte nicăieri în nomenclatorul profesiilor. Mai apoi se susţine că aş fi numit CCR „legiuitor constituant”, în cuprinsul contestaţiei. Vă solicit publicarea contestaţiei, cu menţiunea că terminologia folosită este următoarea:
„Prin urmare, nu pot fi nesocotite argumentele legiuitorului constituant care vin în spiritul aplicării dispoziţiilor legale, astfel încât acestea să poată produce efecte juridice, menite a asigura reprezentativitatea şi legitimitatea tuturor membrilor aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii.”
Afirmaţia este una pe care o susţin şi în prezent în condiţiile în care, în cuprinsul contestaţiei, făcusem referire la necesitatea respectării dispoziţiilor art. 16 din Constituţie. Redau mai jos pasajul elocvent: “Nu în ultimul rând, din rațiuni care țin de echitate, nu pot exista diferențieri în procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, deoarece aceste diferențieri ar fi contrare principiului egalității în drepturi, consacrat în dispozițiile art. 16 alin. 1 din Constituția României. »
Desigur că afirmaţia « ca mostră de profesionalism al procurorului -poliţist » este una vădit defăimătoare, neavenită şi nefundamentată, în condiţiile în care susţinerile din articolul dvs. au fost scoase din context şi interpretate eronat, cu scopul de a mă decredibiliza. Este evident că sintagma « legiuitor constituant » a fost corect folosită, într-un alt context, nicidecum în modalitatea ce rezultă din articolul dvs.
Cu titlu exemplificativ, anexez Decizia CCR nr. 672/2021 în care s-a folosit această sintagmă de 8 ori. Prin urmare, sintagma este una adesea uzitată în domeniul juridic.
Mai grav este faptul că se pune în discuţie profesionalismul subsemnatului, în condiţiile în care am obţinut gradul profesional aferent parchetului de pe lângă curtea de apel cu nota 9,050 şi am promovat examenul pentru funcţia de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj cu nota 9,300, datele fiind publice pe site-ul CSM.
În încheiere, doresc să reiterez limitele trasate pentru exercitarea libertăţii de exprimare, conform legii fundamentale.Astfel, potrivit art. 30 alin. 6 din Constituţie, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară şi nici dreptul la propria imagine.
Vă rog să publicaţi în integralitate prezentul drept la replică şi să-mi comunicaţi dovada publicării.
Anexez :