„Savoniști” și, teoretic, „antisavoniști” și-au dat mâna pentru o posibilă lovitură care să distrugă componența neașteptat de bună a viitorului CSM, o reacție în lanț declanșată de unul dintre cei mai controversați procurori ai sistemului.
Alegerile din 22 iunie stau pe bomba celor 5 contestații care vizează, majoritar, organizarea unui al doilea tur, după cum rezultă din răspunsul CSM pentru spotmedia.ro.
Scadalul a început de la Bogdan Pîrlog, șef al unei liliputane asociații de procurori. Dl Pîrlog a ratat participarea la alegerile pentru CSM în 22 iunie pentru că propriii colegi de la PTMT nu i-au validat candidatura. A fost eliminat din calificări, deci.
A rămas cu șansa să-l împingă în CSM pe tovarășul sau de liliputană asociație, Sorin Lia, de la parchetul Corabia, care a pierdut însă în fața procuroarei Cătălina Sîntion.
Surse judicare spun că de la Pîrlog și Lia, ramași în afara mesei puterii, a început tot scandalul care a dat idei și savonistilor nemulțumiți, dar și altor jucători ramași cu buza umflată. Pentru că acest tip de contestații e fără precedent.
Țintele pricipale sunt doi aleși surpriză ai judecătorilor, care au participat la protestele projustiție din epoca Dragnea: judecătoarea Gabriela Milu, ieșită pe locul al treilea din partea curților de apel și judecătorul Mihai Ghica, al doilea la Tribunale.
Cei doi ar putea să strice majoritatea pe care Lia Savonea ar vrea, spun surse din sistem, să o controleze și în viitorul CSM. Așa că următorii clasați, Adrian Glugă de la CA Craiova și Narcis Erculescu de la Tribunalul Dâmbovița, oameni de încredere ai dnei Savonea, au atacat cu contestații.
Ei cer tur 2 între locurile 2 și 3, respectiv 3 și 4 pentru că Milu și Ghica nu au obținut majoritate absolută, pe care legea nu o cere.
La parchete, pe lângă Lia/Pîrlog a mai ieșit la bătaie și procurorul Sorin Flonta de la Parchetul Tribunalului Sălaj.
Sălajul este un adevărat creuzet de putere în România. De la dl Helvig, la dl Bode și la dl Bologa, mulți din Sălaj își trag seva.
Dl Flonta vrea turul doi între locurile 2 și 3, după ce a fost învins de Claudiu Sandu de la Brașov, un procuror criminalist foarte respectat în sistem și protestatar față de multilarea instrumentelor legale ale procurorilor.
Dl Flonta, fost polițist, și-a bazat campania pe promisiunea că vechimea de polițist va fi asimilată ca vechime de magistrat pentru foștii polițiști deveniți procurori. Și evident pe asta se bazează în turul al doilea.
Ca mostră de profesionalism al procurorului - polițist, în contestație, dl Flonta numește CCR ”legiuitor constituant”. O ști ce o ști, dl Flonta din Sălaj.
Și mai există o contestație împotriva dlui Horodniceanu, ales reprezentat al PÎCCJ-DNA-DIICOT, formulată de un cetățean care îi reproșează tot felul de nerozii, invocând un interviu pe care dl Horodniceanu mi l-a acordat în 2017.
CSM a refuzat să comunice termenul de soluționare a contestațiilor de către Comisia electorală, posibil pentru că deja au ieșit din Regulamentul de organizare a alegerilor.
CSM a centralizat voturile exprimate pe 30 iunie, 15 zile pot fi despuse contestații, iar ele trebuie soluționate în termen de 5 zile zile de la sesizare.
Lista finală trebuie întocmită până pe 27 iulie și, probabil, se așteaptă până atunci o zi cu o majoritate potrivită pentru admiterea contestațiilor.
Ce șanse sunt să fie admise?
Cu actualul CSM, orice e posibil, ba având în vedere miza ar putea fi chiar probabil.
Conform legii ar fi aberație. Legea 317/2004 prevede clar în art 16:
„Sunt aleși că membri ai Consiliului Superior al Magistraturii:
a) 3 judecători de la curțile de apel, care au obținut numărul cel mai mare de voturi la nivel național;
b) 2 judecători de la tribunale și tribunalele specializate, care au obținut numărul cel mai mare de voturi la nivel național;
c) 2 judecători de la judecătorii, care au obținut numărul cel mai mare de voturi la nivel național;
d) 1 procuror de la parchetele de pe lângă curțile de apel, care a obținut numărul cel mai mare de voturi la nivel național;
e) 2 procurori de la parchetele de pe lângă tribunale și tribunalele specializate care au obținut numărul cel mai mare de voturi la nivel național;
f) 1 procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii, care a obținut numărul cel mai mare de voturi la nivel național.”
Deci „numărul cel mai mare număr de voturi", nimic altceva.
Contestării invocă trimiterea la art 8, referitor la alegerea reprezentanților ÎCCJ/PÎCCJ: „În cazul în care niciunul dintre candidați nu obține majoritate de voturi, se organizează turul doi al alegerilor la care participă judecătorii și procurorii clasați pe primele două locuri. Este ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii candidatul care a obținut numărul cel mai mare de voturi în turul doi al alegerilor.”
Textul nu se referă la majoritate absolută, deci poate fi vorba și de majoritate simplă. Și prevede clar că e vorba despre turul al doilea între locurile 1 și 2. Cum să extrapolezi la turul doi între locurile 2 și 3 sau chiar 3 și 4, adică să adaugi la lege? Cine a mai auzit de tur doi între 2 și 3 sau 3 și 4?
De altfel, niciodată până acum nu s-a organizat tur al doilea în afara ÎCCJ și PÎCCJ. Dar atât dl Pîrlog cât și dna Savonea sunt unici.
În turul al doilea unii nu își vor mai face campanie, iar forțele „savoniste” se vor uni împotriva dușmanilor.
Indiferent de rezultatul soluționării contestațiilor, cei care vor pierde vor sesiza ÎCCJ. Timp în care sistemul va fi aruncat în haos total.
Iar dacă noul CSM nu va fi validat până la 1 ianuarie anul viitor, va intra și în blocaj pentru că ori nu va mai exista un CSM în funcție, ori va fi prelungit mandal celui actual, fără pevedere legală și deci sub semnul contestării în instanță a oricărei decizii pe care o va lua.