Situația la care s-a ajuns în CSM, care nu și-a putut alege președintele ieri, nu e o surpriză. El trebuie să fie judecător, deci să obțină întâi susținerea Secției de judecători pentru această funcție. Adică susținerea în “statul Savonea”.
Cum cei mai mulți dintre judecătorii din secție au fost deja președinți și nu mai pot ocupa funcția, s-a ajuns pe linia de demarcație dintre tabere. Și soarta CSM într-un an crucial depinde acum de jocul unor adversități personale.
Au candidat două judecătoare. Andrea Chiș, constant reformistă și deci inacceptabilă pentru dna Savonea, chiar dacă este moderată, ceea ce a arătat și discursul de candidată, în care a susținut, de exemplu, desființarea SIIJ cu acordarea unor garanții, deci nu în varianta maximală de revenire la situația anterioară.
Și Gabriela Baltag, un fel de Șoșoacă a CSM, pe scurt și plastic.
Ambele au luat doar două voturi "pentru" din secție, iar dna Chiș a primit și votul ministrului Justiției. Deci amândouă sunt foarte departe de o majoritate, fără să fi fost nevoie de cine știe ce conspirații și comploturi.
În cazul dnei Chiș, cam la atât se reduce reformismul, dorința de echilibru în Secția pentru judecători. Doi oameni au rămas.
Până în urmă cu un an, erau trei. Pe dl Bogdan Mateescu nu-l mai văd însă acolo. În anii grei ai "dragnismului" a fost de partea corectă, la voturi, în ieșiri publice. Au fost mai multe interviuri în care și-a asumat poziții riscante.
Și a plătit cu anchete ale Inspecției Judiciare, cu dosar la SIIJ. Fie ele, fie simpla beție a puterii l-au împins, se pare, alături de tabăra Savonea.
Gabriela Baltag nu este ideologic inacceptabilă pentru grupul majoritar Savonea din care a și facut parte. Dar este în scandal cu dna Savonea pornind, spun surse din sistem, de la sancționarea a două judectoare care se aflau sub protecția Gabrielei Baltag.
Dacă dna Baltag se împacă cu dna Savonea, sunt șanse să obțină funcția. De altfel, în cazul domniei sale, sunt și două voturi nule care pot fi o punte de negociere. Ar putea rămâne, totuși, mult prea nărăvașă și impredictibilă.
Soluția la care s-a ajuns prin votul plenului, cu un președinte interimar, este pe lângă lege. În Legea CSM nu este reglementat interimatul. În mod normal, conducerea trebuia asigurată de vicepreședintele procuror al CSM.
Situația actuală face ca orice act semnat de președintele interimar să fie atacabil în instanță, unde interimatul acesta s-ar putea să nu țină.
Dar dna Savonea pare să fi ales soluția comodă, domesticită prin mijloace numai de domnia sa știute. Dna Baltag nu a fost docilă până la capăt, dna Chiș nu e aceptabilă, dl Mateescu nu ridică probleme.
Este motivul pentru care nu aș exclude să încerce prelungirea interimatului, având în vedere că mai au drept de a candida doar indezirabili pentru dna Savonea pe lângă cele doua candidate deja respinse: dl Bălan, reformist, și dna Oprina, tovarășa dnei Baltag.
Și este exact anul în care dna Savonea nu își poate permite să piardă controlul. Acum își va trasa moștenirea. Nu este vorba doar despre soluțiile legislative care trebuie adoptate, ci și despre numirile care trebuie făcute: președintele ICCJ pentru următorii 3 ani, decizie discreționară a Secției de judecători (întreb din nou dacă spre asta vrem să ne ducem și cu procurorii) și șeful Inspecției Judiciare.
Este anul în care va fi ales și un nou CSM, care va funcționa în următorii 6 ani.
Ar fi de discutat despre felul în care dna Savonea a prins din nou aripi în 2021, după ce în 2019 încheia în genunchi propriul mandat de președinte CSM. Mai precis a scăpat de revocare numai după ce a acceptat să renunțe la candidatura Adinei Florea pentru șefia SIIJ.
Lia Savonea este o jucătoare care se întinde în funcție de rezistența pe care o întâmpină și, mai ales, de abilitatea celui care îi opune rezistență. 2021 a fost un an perfect pentru ca dna Savonea să își întărească din nou puterea.
Fapt este că am ajuns aici și, aflată din nou pe cai mari, nu mai am nici cea mai mică îndoială că dna Savonea va dori să conducă treaba, cel puțin o vreme, și din afara CSM.
Dar asta depinde numai de sistemul judiciar, de alegerile pe care le va face. Repet, acești oameni, 9 judecători și 5 procurori, sunt aleșii sistemului judiciar. În primul rând, în funcție de promisiunile salariale.
Am văzut la un moment dat niște mesaje cu mulțumiri și osanale demne de Ceaușescu la adresa unor judecătoare CSM pentru că au obținut niște bani în plus pentru colegii votanți.
Partea proastă este că, la fel ca societatea în ansamblu, sistemul judiciar este mai fracturat ca niciodată. Toate asociațiile de magistrați împreună, reformiste sau nereformiste, nu au mai mult de câteva sute de membri din miile de magistrați din sistem.
Iar Justiția din România nu poate fi mai bună decât votul lor. Eventual mai rea.