Plenul Consiliului Superior al Magistraturii s-a reunit, joi, pentru a-şi alege noua conducere – preşedintele şi vicepreşedintele, însă a întâmpinat în scurt timp un impas.
Pentru șefia CSM au candidat judecătoarele Andrea Chiș și Gabriela Baltag, doar că amândouă au fost respinse. Chiș a obținut 3 voturi pentru și 8 împotrivă, iar Baltag 2 voturi pentru, 7 împotrivă și 2 voturi au fost nule.
Potrivit surselor SpotMedia.ro, pentru Andrea Chiș au mai votat, pe lângă ea, evident, judecătorul Andrei Bălan și ministrul Justiției, Cătălin Predoiu (membru de drept în CSM).
Astfel, s-a decis ca Bogdan Mateescu, actualul preşedinte al CSM să fie interimar în această funcţie începând din 6 ianuarie, când i se termină mandatul de drept. Între timp, secția de judecători va trebui să vină cu o altă propunere. Pentru soluția interimatului lui Mateescu au fost 10 voturi pentru, 2 împotrivă și 7 voturi nule.
În ședința de joi s-a reușit însă să fie votat vicepreședintele, în persoana procurorului Nicolae Solomon.
Stelian Ion acuză jocuri de culise
Situația fusese anticipată de fostul ministru al Justiției Stelian Ion. El scrisese dimineață pe Facebook că speră ”să nu se adeverească scenariul potrivit căruia, prin noi jocuri de culise, astăzi urmează a se bloca aceste alegeri, consecința fiind menținerea în funcție a actualului președinte pentru pregătirea atentă a alegerii viitoarei componențe a CSM care va avea loc anul viitor, astfel încât să se perpetueze același model organizațional și aceleași pârghii nocive de influență”.
Stelian Ion l-a criticat în context pe actualul șef al CSM, Bogdan Mateescu, pentru decizia de excludere din magistratură a lui Cristi Danileț.
”CSM poate alege calea europeană, deschisă, reformatoare, poate alege calea conservatoare, antieuropeană sau poate menține status quo-ul actual prin prelungirea artificială și periculoasă a mandatului actualului președinte, Bogdan Mateescu.
Actualul președinte CSM își încheie mandatul într-un mod lamentabil, dând un vot decisiv pentru excluderea din magistratură, pe motive închipuite, a unui judecător reformist, care a deranjat diferite grupuri de interese prin semnalarea publică a abuzurilor din justiție.
În loc să aducă mai multă înțelegere în CSM, și implicit în sistemul judiciar, prin atragerea altor judecători CSM spre zona reformistă, așa cum crease niște așteptări, actualul președinte a sfârșit prin a i se subordona total d-nei Lia Savonea, exponenta unui sistem învechit și falimentar, caracterizat prin jocuri interne de putere de care, simbiotic, mediul politic profită din plin”, a acuzat fostul ministru al Justiției.
Context
Funcția de președinte al CSM, pe un an de zile, reprezintă o poziție cheie în sistemul judiciar. Instituția va face anul viitor trei mutări importante pentru Justiția din România: numirea de șefi noi la Înalta Curte și la Inspecția Judiciară, dar şi organizarea alegerilor pentru noul CSM.
CSM are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept - ministrul Justiţiei, preşedintele ICCJ şi procurorul general al României.
Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii.
Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.
Au dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile.
Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului, iar dacă preşedintele este judecător, vicepreşedintele trebuie să fie procuror şi invers.
Candidaţii pentru şefia CSM trebuie să prezinte un proiect managerial care să cuprindă viziunea lor referitoare la gestionarea competenţelor Consiliului şi rezolvarea aspectelor legate de resursele umane din sistemul judiciar şi proiectele aflate în derulare.
În prezent, Consiliul Superior al Magistraturii este format din judecătorii Simona Camelia Marcu şi Mariana Ghena - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea - Curtea de Apel Bucureşti, Nicoleta Margareta Ţînţ - Curtea de Apel Braşov, Andrea Annamaria Chiş - Curtea de Apel Cluj, Gabriela Baltag - Tribunalul Neamţ, Evelina Mirela Oprina - Tribunalul Ilfov, Mihai Andrei Bălan - Judecătoria Timişoara şi Mihai Bogdan Mateescu - Judecătoria Râmnicu Vâlcea.
Din CSM fac parte procurorii Codruţ Olaru - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Cristian Mihai Ban - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Florin Deac - Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş, Nicolae Andrei Solomon - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Tatiana Toader - Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti.
Victor Alistar şi Romeo Chelariu au fost aleşi de Senat ca membri ai CSM din partea societăţii civile.