Locuitorii din comuna Răşinari, judeţul Sibiu, nu sunt de acord cu deschiderea unei exploatări miniere în localitate şi acuză de lipsă de comunicare conducerea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Minier (ANRM) şi a companiei Mineral Proiect Invest SA (MPI). Primarul susţine că oamenii au primit ”informaţii trunchiate” și au ajuns să creadă că în zonă există uraniu.
Locuitorii comunei sibiene Rășinari au respins categoric deschiderea unei exploatări miniere în localitate, inclusiv proiectul de extragere a magneziului de la Valea Dobra.
Potrivit rezultatelor provizorii publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), 98,43% dintre votanți au spus „NU” exploatării miniere, la referendumul organizat duminică. Prezența la vot a fost de 50,64%, suficientă pentru validarea scrutinului de ieri.
Din cei 4.431 de alegători înscriși pe listele electorale, s-au prezentat la urne 2.244 de persoane, iar 2.194 dintre acestea au votat împotriva exploatării miniere.
Doar 35 de localnici, reprezentând 1,57% din voturile exprimate, au răspuns afirmativ la întrebarea: „Sunteți de acord cu orice exploatare minieră pe raza administrativ-teritorială a comunei Rășinari?”.
Pentru validarea referendumului era necesară o prezență de cel puțin 30% din numărul alegătorilor înscriși pe listele permanente, precum și ca voturile valabil exprimate să reprezinte cel puțin 25% din totalul alegătorilor.
Unde duce lipsa de informare
Primarul Bogdan Bucur (PNL) pune opoziția oamenilor pe seama lipsei de comunicare și avertizează că, deși referendumul este consultativ, proiectul nu are șanse de reușită împotriva voinței populației.
"ANRM-ul şi MPI-ul foarte greu au găsit calea de comunicare cu cetăţenii. (...) Este adevărat, în principiu, votul este consultativ, dar din punctul meu de vedere, opinia comunităţii nu poate fi ignorată, indiferent cât de consultativă este ea. Şi noi trebuie să ţinem cont, şi ei ar trebui să ţină cont, pentru că să faci ceva împotriva voinţei populaţiei este, din punctul meu de vedere, foarte greu.
Nu o să meargă, mai ales, ştiu eu, pe partea de intimidări, sau altele, în niciun caz nu o să iasă ceva bun, din punctul meu de vedere", a declarat pentru News.ro primarul din Răşinari.
Acesta a afirmat că îngrijorările localnicilor au pornit de la faptul că nu au primit prea multe date legat de ceea ce presupune această exploatare minieră, iar ceea ce a ajuns la ei au fost nişte "informaţii trunchiate, nelămuritoare", care au condus la această stare de spirit.
În zonă, nu a mai fost nicio exploatare de acest fel, doar prin 1960 s-au făcut prospecţiuni, de unde ar fi pornit zvonuri că aici ar fi zăcăminte de uraniu. Mai recent, în 2020, acestea au fost reluate de firma respectivă, care ar fi descoperit zăcăminte de magneziu.
"(...) aici trebuie ţinut un pic cont de comunicare, pentru că (...) multă lume crede că în zona respectivă ar fi uraniu. Lucrul a fost şi alimentat de firma respectivă şi de ANRM care n-au pus la dispoziţie studiile sau documentele pe care le aveau, cu ce este în zona respectivă din punct de vedere al minereurilor, n-au făcut o informare.
Noi le-am cerut încă din octombrie să ne pună la dispoziţie date legat de zone, ce s-a găsit pe perimetrul respectiv şi n-am primit încă niciun răspuns... În principiu, lumea se gândeşte la sănătate, orice exploatare minieră nu are cum să nu producă un anumit disconfort unei comunităţi şi atunci lumea a ales, în principiu, să voteze împotriva proiectului", a precizat primarul.
Ce poate face primăria mai departe
Compania românească Mineral Proiect Invest SA a solicitat, în 23 septembrie, emiterea certificatului de urbanism pentru construire. Primarul a dat răspuns negativ, motivat de faptul că obiectivul de investiţii solicitat nu poate fi realizat în contextul organizării referendumului local din 8 noiembrie.
După exprimarea poziției cetăţenilor din localitate, primăria poate să meargă mai departe cu demersul său de blocare a proiectului.
Ce spune compania care vrea să extragă magneziul
Conducerea companiei Mineral Proiect Invest SA (MPI) a transmis că are în lucru o analiză după rezultatul de la referendum.
"MPI va analiza rezultatele referendumului local de la Răşinari şi contextul actual al proiectului. Vom reveni în zilele următoare cu un comunicat oficial, după finalizarea acestei analize", au declarat pentru News.ro reprezentanţii MPI.
Proiectul de magneziu de la Valea Dobra
Referendumul a vizat inclusiv proiectul de exploatare minieră de la Valea Dobra, din apropierea localității Rășinari. Compania românească Mineral Proiect Invest SA (MPI) a anunțat în septembrie 2026 că a obținut licența de exploatare pentru proiectul integrat de magneziu Rășinari-Săliște.
Licența de concesiune pentru exploatarea resurselor de roci magnezitice (serpentine magneziene) din perimetrul Valea Dobra a fost aprobată în 3 septembrie 2026 și publicată în Monitorul Oficial pe 7 septembrie.
Compania a prezentat investiția drept primul proiect industrial integrat de magneziu din Uniunea Europeană ajuns într-o asemenea etapă de dezvoltare. Investițiile cumulate sunt estimate la peste 400 de milioane de euro, iar obiectivul este crearea unui lanț industrial complet în România.
Zăcământul din Valea Dobra, aflat în apropierea comunei Rășinari, are resurse estimate la peste 50 de milioane de tone.
România, în cursa europeană pentru materiile prime critice
România are trei proiecte miniere incluse de Comisia Europeană pe lista investițiilor strategice în domeniul materiilor prime critice, în cadrul regulamentului european Critical Raw Materials Act (CRMA).
Acestea vizează exploatarea cuprului și aurului la Rovina, în județul Hunedoara, prin compania canadiană Euro Sun Mining, extragerea grafitului la Baia de Fier, în județul Gorj, prin compania de stat Salrom, și proiectul de exploatare a magneziului de la Budureasa, în județul Bihor, dezvoltat de Verde Magnesium.
Uniunea Europeană a desemnat 47 de proiecte de exploatare, procesare și reciclare drept strategice, dintre care 33 sunt proiecte miniere. Acestea beneficiază de proceduri accelerate de autorizare și pot primi sprijin politic și financiar de la Bruxelles.
Miza europeană este reducerea dependenței de importurile de materii prime critice, în special de cele provenite din China.
Magneziul este considerat o resursă importantă pentru industria europeană, fiind utilizat în sectoare precum industria auto, aeronautică și producția de echipamente industriale.
T.D.
