Putin a ordonat invadarea Ucrainei acum mai bine de 100 de zile, dar „operațiunea specială” pe care o anunțase s-a transformat într-un război în toată regula, un război de uzură, în care au murit deja zeci de mii de ruși, care a coalizat Occidentul împotriva Moscovei, a întărit NATO și chiar Ucraina, în care toată lumea pompează acum bani și arme.
A meritat? Rușii sunt convinși în continuare că da.
Toate semnalele de la Kremlin arată că Putin și cei din jurul său sunt absolut convinși că a fost o decizie bună să invadeze Ucraina, chiar și văzând costurile, numărând morții și tancurile pierdute, chiar și numărând adversarii care s-au coalizat și vor să lase Rusia fără putere, într-un final.
Mai mult, războiul are o puternică susținere socială în Rusia, chiar dacă oamenii de rând o duc tot mai greu din cauza sancțiunilor care lovesc economia, chiar dacă încep să vadă morminte proaspete în cimitire.
Nimic nu-i poate convinge că războiul poate n-a fost un lucru bun. Din contră, ei strâng cureaua și așteaptă victoria împotriva „neonaziștilor din Ucraina”, „a imperialismului american” și a „Europei decrepite”. Și vor să vadă din nou o Rusie mare. De ce? Pentru că era ultima șansă.
Rezultatele unui sondaj de la începutul lunii iunie al Centrului Levada, citat de publicația independentă de limbă rusă Meduza, arată că trei sferturi dintre ruși sunt încrezători în „încheierea cu succes” a „operațiunii speciale” din Ucraina. Aproape 25% se așteaptă ca victoria finală să fie obținută în „până la șase luni”, aproximativ 20% - într-un an, iar aproape la fel de mulți au spus că va dura mai mult de un an.
Experiența cercetărilor efectuate de Levada în ultimii 20 de ani arată că există o similitudine profundă între așteptările poporului rus și viziunea asupra lumii a celor care îl guvernează. Rușii îl susțin pe Putin, iar ce decide Putin este pe placul rușilor.
Un alt sondaj recent, din luna mai, arăta că 72% dintre ruși vor ca Putin să rămână la conducerea țării și după 2024, n-au nicio problemă cu el.
Având această largă susținere a populației, dar și a elitelor ruse, Putin a decis că acum este momentul să treacă la acțiune, dacă vrea ca Rusia să mai aibă vreun cuvânt de spus în lume, arată Aleksey Levinson, șeful departamentului de cercetare socială și culturală de la Centrul Levada. Iar declanșatorul nu este extinderea NATO, ci are cauze mult mai practice, de ordin economic.
Mai exact, este vorba despre momentul în care Europa a decis să facă trecerea la energia verde și să reducă emisiile de dioxid de carbon. Rusia a semnat acordul de la Paris, crezând că nu o afectează prea mult, dar politicile „green deal” au început apoi să zguduie puternic fundația economiei țării.
Exporturile rusești de combustibil și materii prime au devenit brusc irelevante, în perspectivă. Cei mai puternici ruși au știut de atunci că încep să piardă banii și puterea.
Moscova s-a trezit că riscă să piardă rolul de principal furnizor de combustibil pentru Europa. Și acest lucru ar duce inevitabil la pierderea, în primul rând, a influenței asupra situației politice din țările UE și, în al doilea rând, la o scădere semnificativă a veniturilor la bugetul de stat - e vorba de bani și influență.
Cu sau fără război, direcția Europei era clară, însă războiul a mai dat Rusiei o șansă de a nu cădea complet în irelevanță: un gest atât de puternic, ca invadarea unei țări vecine, ar fi trebuit să ofere Rusiei suficient capital politic, dacă economic nu se mai poate, pentru a sta la masă cu celelalte superputeri, SUA și China, și împreună cu acestea să împartă lumea în zone de influență și interese.
Atât rușii de rând, cât și conducătorii lor, credeau că Uniunea Europeană este în declin, aproape în pragul colapsului, America are un președinte slab, ocupat cu relațiile cu China, iar Ucraina este o țară „de doi bani”, condusă de un „clovn”. În plus, rușii credeau că au și o armată foarte puternică.
Toate acestea le-au spus un singur lucru: „acum ori niciodată!”. Drept urmare...