Curtea de Apel București explică, în motivarea arestării preventive a lui Călin Georgescu, de ce majoritatea completului a considerat că acesta prezintă un risc concret de a se sustrage anchetei.
Judecătorii au pus cap la cap discuții despre plecarea din România și stabilirea în Italia, demersuri pentru obținerea azilului politic, documente cu aparență diplomatică și echipamente de bruiaj găsite la percheziții.
În paralel, instanța a apreciat că există suficiente elemente pentru suspiciunea rezonabilă privind implicarea sa în presupusul mecanism financiar din dosarul de înşelăciune cu un prejudiciu de 1,1 milioane de euro.
Iată şi de ce a fost inițial lăsat în libertate Călin Georgescu: Motivarea Tribunalului București
Potrivit motivării obţinute de Mediafax, unul dintre principalele argumente privind riscul de fugă este o discuție dintre Călin Georgescu și omul de afaceri Ionel Rusen despre găsirea unei locuințe în Italia. Georgescu ar fi cerut ca imobilul să fie „securizat” și să „intre sub incidența legii italiene”. În aceeași conversație apar referiri la plecarea împreună cu copiii și la necesitatea ca demersurile să nu fie descoperite.
Un alt element important îl reprezintă demersurile pentru obținerea azilului politic. În mai 2025, Georgescu i-ar fi cerut lui Rusen să facă demersuri pentru obținerea azilului atât pentru el, cât și pentru persoane care îl sprijineau. În discuții sunt invocate contacte din Italia și un fost procuror care ar fi putut ajuta în procedură.
Judecătorii au luat în calcul și documentele găsite în timpul perchezițiilor. În maşina folosită de Georgescu au fost descoperite echipamente de bruiaj, dar și documente cu mențiunile „Diplomatic Passport – Order of Malta” și „Diplomatic Id”. Ordinul Suveran Militar de Malta a transmis că Georgescu nu este membru și că instituția nu a emis documentele respective.
În ceea ce privește acuzațiile din dosarul de înșelăciune, instanţa a pus accent și pe relația dintre Georgescu și Massimiliano Arena, prezentat drept reprezentant al Wealth Bank. Deși Georgescu a declarat în instanță că nu îl cunoaște, judecătorii indică mesaje pe WhatsApp și e-mailuri din 2022 care ar arăta că acesta a participat la discuții cu Arena și cu victima care reclamă prejudiciul.
Curtea apreciază că există, în acest stadiu al anchetei, suficiente elemente pentru suspiciunea rezonabilă că Georgescu, Ionel Rusen și Arena ar fi format un grup în cadrul căruia Georgescu ar fi inițiat și facilitat relația dintre persoana vătămată și Rusen.
Judecătorii au concluzionat că riscul de sustragere și de influențare a bunei desfășurări a procesului penal este „actual”.
În evaluarea instanţei au intrat cumulativ discuțiile despre plecarea din țară, intenția de a solicita azil, identificarea unei locuințe în Italia, documentele necesare deplasării și existența unor contacte externe care i-ar putea facilita stabilirea în străinătate.
Decizia nu a fost unanimă. Doi judecători au decis arestarea, însă al treilea, Cristina Grecu, a formulat opinie separată și a considerat că nu sunt îndeplinite condițiile.
Ea a apreciat că intenția de a cumpăra o locuință în Italia și găsirea echipamentelor de bruiaj nu demonstrează, prin ele însele, un risc concret de fugă. A remarcat și că discuțiile despre locuința din Italia erau cunoscute încă din 2025.
Un nou atac cu drone în Marea Neagră. Două nave lovite în largul Bulgariei, una s-a scufundat. Soarta echipajului nu e cunoscută
Premieră în Germania: AfD obține președinția unui parlament regional
Certitudinea pe care o are Adrian Mutu după rezultatele României din Liga Națiunilor
Vremea se schimbă brusc în România: Când vin frigul și ploile și cât scad temperaturile
