CCR motivează miercuri de ce a respins sesizarea Înaltei Curţi şi a decis că legea pensiilor speciale ale magistraților, asumată de Guvernul Bolojan, este constituțională şi acum poate merge la promulgare.
Totodată, CCR a respins ca inadmisibile solicitările privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare.
Curtea Constituțională a transmis, printr-un comunicat, că obiecția formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție este „neîntemeiată”, întrucât Guvernul și-a angajat răspunderea pe legea pensiilor magistraților cu respectarea Constituției.
Potrivit CCR, dispozițiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiții de vechime și de vârstă necesare obținerii pensiei de serviciu.
Instanța constituțională a stabilit că Executivul a respectat prevederile art. 114 din Constituție atunci când și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării actului normativ.
„Dispozițiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiții de vechime și de vârstă necesare obținerii pensiei de serviciu (...)
Eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizația de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr.467/2023.
Sub aspectul dimensionării cuantumului pensiei de serviciu, dispozițiile legale criticate nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție”, explică judecătorii CCR.
Art. 147 din Constituție stabilește efectele și caracterul obligatoriu al deciziilor CCR.
PNNR justifică urgenţa
În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a arătat că angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, reprezintă un mecanism constituțional al raporturilor dintre Guvern și Parlament, prin care se realizează atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare.
„Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență”, se arată în comunicat.
Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, CCR a constatat că legea instituie un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general, aplicabil în sistemul justiției.
Acest mecanism valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și vârsta de pensionare.
Cât e pensia nu e treaba CCR
De asemenea, eliminarea actualizării pensiilor de serviciu în funcție de indemnizațiile aflate în plată este, potrivit Curții, în acord cu Decizia nr. 467 din 2 august 2023, paragraful 157.
În ceea ce privește cuantumul pensiei de serviciu, Curtea Constituțională a precizat că nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a acesteia și nici procentul aplicat bazei de calcul pentru determinarea ei.