Premierul Ilie Bolojan a afirmat, marţi seară, că, în cadrul întâlnirii avute la Palatul Cotroceni cu preşedintele Nicuşor Dan şi şefii partidelor din coaliţie, au fost discutate problemele care ţin de pregătirea bugetului, aspectele ale reformei în administraţie, dar şi despre coordonarea poziţiilor în politica externă a României.
Preşedintele Nicuşor Dan s-a întâlnit, marţi, cu liderii coaliţiei de guvernare. Întâlnirea a avut loc pe fondul ameninţărilor PSD legate de susţinerea proiectului de buget, dar şi al disputelor publice dintre partidele coaliţiei.
Totodată, întâlnirea avut loc la o zi după ce coaliţia a convenit cu privire la reforma administraţiei şi la modificări vizând taxele şi impozitele locale.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, marţi, cu câteva ore înaintea întâlnirii, că şi el şi-at dori ca liderii partidelor din coaliţie să nu se critice, discuţiile să fie mai constructive, ce e stabilit să rămână stabilit dar nu vede motive pentru care această coaliţie să nu continue să funcţioneze.
Marți seară, premierul Ilie Bolojan a prezentat temele discutate la Cotroceni.
"Am discutat probleme care ţin de pregătirea bugetului, de aspectele care sunt cuprinse în pachetul pentru reformă în administraţie, de cele care ţin de politica externă, în aşa fel încât să existe o aliniere cu domnia sa pe componenta de politică externă", a afirmat Bolojan, la TVR 1.
El a fost întrebat dacă s-a ajuns la "un acord de pace" între liderii coaliţiei: "Nu e vorba de acord de pace. Suntem în faţa unor decizii pe care trebuie să le punem în practică. Cea mai importantă este cea legată de a avea un buget realist, cât mai repede posibil", a răspuns el, potrivit News.ro.
Cum rămâne cu bugetul
Premierul a spus că bugetul ar trebui pregătit până la finalul săptămânii viitoare.
"Până la sfârşitul săptămânii viitoare, să putem pregăti acest buget, să definitivăm toate discuţiile legate de principale alocări, de proiectele de investiţii, de alte aspecte care ţin de buget, iar în pregătirea bugetului, în prealabil, ar fi bine să adoptăm - şi vom adopta - cred eu, din motive de calendar, pachetul pentru administraţie şi cel de relansare economică la începutul săptămânii viitoare", a spus Ilie Bolojan.
De ce nu săptămâna aceasta? Premierul a explicat: "Nu pot fi adoptate în această săptămână pentru că, în afară de avizarea de la ministere, e nevoie şi de un vot în CES, în acest Consiliu, în aşa fel încât să fie parcursă integral procedura şi asta necesită două-trei zile în plus."
Unde vor fi tăieri și unde nu se vor aplica
Elementele de bază ale pachetului pentru reforma administraţiei au fost convenite în coaliţie şi a explicat că au fost luate în calcul şi alte aspecte care ţin de realizarea unor economii la cheltuielile de bază, în aşa fel încât să existe spaţii fiscale pentru a susţine investiţiile în 2026.
Însă unele nu vor fi puse în aplicare - de exemplu, reducerea normei de hrană, unde ministrul Apărării, Radu Miruță, a venit cu argumente și l-a convins să nu aplice această măsură în cazul militarilor.
"Ieri a fost o discuţie destul de lungă, care a fost închisă în cursul zilei de astăzi, în care elementele de bază ale pachetului pentru reforma de administraţie au fost convenite. E adevărat că ieri au fost luate în calcul şi alte aspecte care ţin de realizarea unor economii la cheltuielile de bază, în aşa fel încât să existe spaţii fiscale pentru a susţine investiţiile anul acesta, dar închizându-se toate aceste discuţii, inclusiv discuţiile care au fost legate de norma de hrană, ele au rămas într-o fază în care nu se va acţiona asupra normei de hrană, deci a fost doar o discuţie de analiză", a declarat Bolojan.
El a menţionat că este nevoie de reducerea cheltuielilor cu aproximativ 10% în administraţie.
"Mai multe măsuri au fost discutate la propunerea Ministerului de Finanţe, deci a fost o discuţie legată de ipoteze de lucru, iar celelalte aspecte care sunt cuprinse sunt legate de reducerea de cheltuieli de aproximativ 10% în administraţie.
Că ne place, că nu ne place aici nu e vorba de tăieri, ci e vorba a face un audit de personal în fiecare instituţie şi acolo unde se constată că există posibilităţi de a reduce cheltuielile, acolo unde personalul este supradimensionat, este raţional pur şi simplu să reduci aceste cheltuieli, pentru că ele sunt cheltuieli de bază care se multiplică an de an şi cât timp România nu are bani din veniturile proprii să asigure echilibrele bugetare şi trebuie să se împrumute cu sume foarte mari de bani, în fapt, noi risipim aceşti bani. Şi deci această măsură este una care se va pune în practică şi ar trebui să aibă efecte în anii următori", a transmis premierul.
El a adăugat că este vorba despre reducerea cu 10% a cheltuielilor salariale. "E vorba de reducerea cheltuierilor salariale, în aşa fel încât să avem acest efect atât în administraţia locală. Prin grilele care ţin cont de numărul de locuitori ai fiecarei unităţi administrativ-teritoriale, aceste grile vor fi reduse în aşа fel încît acolo unde personalul este corect calculat nu vor fi afectaţi, sunt cel puţin o treime din localităţile din România în această situaţie, acolo unde personalul este supradimensionat, vor trebui să-şi facă reduceri de cheltuieli", a mai declarat Bolojan.
Excepțiile convenite
Aceeaşi prevedere va fi aplicată şi pentru administraţia centrală, a precizat el: "În ceea ce priveşte administraţia centrală şi aici este tot aceeaşi prevedere, deci va fi un audit de personal în lunile următoare, iar pentru câteva domenii unde ministerele au solicitat o punere în practică care să ţină cont de specific acestui minister, au fost cuprinse precizări în aşa fel încât aceste reduceri de cheltuieli, această mai bună alocare a resurselor să se facă ţinând cont de specificul acestor ministere."
El a adăugat că este vorba de Ministerul de Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Culturii: "Acestea sunt domeniile, pentru că pe partea de educaţie, în zona, de exemplu, de preuniversitar sau în toate ministerele, unde pe parcursul anului trecut şi până acum s-au făcut economii de personal prin măsurile care au fost luate, aceste economii vor fi luate în calcul, iar cele care se vor face în cursul acestui an vor reprezenta practic diferenţa până la această cotă de 10%."
O veste proastă pentru militari
Premierul Ilie Bolojan a vorbit și despre una dintre cele mai sensibile decizii pregătite de Guvernul României: creșterea vârstei de pensionare în sectoarele în care statul se confruntă cu lipsă de personal.
Șeful Executivului a argumentat că reforma este inevitabilă, invocând presiunea pe buget, declinul demografic și limitele unui model economic centrat pe consum, avertizând că România „nu mai poate continua ca până acum”.
Premierul a explicat că decizia nu este una politică, ci una dictată de sustenabilitatea sistemului: „Este o necesitate pe care nu o putem evita, atât din considerente de sustenabilitate a fondului de pensii, cât și din considerente de cheltuieli bugetare, dar și din considerente legate de o economie mai sănătoasă.”
El a indicat că, în special în domenii precum ordinea publică și apărarea, unde nu există surplus de personal, economiile nu ar urma să vină din concedieri, ci din creșterea vârstei de pensionare.
„Nu ne mai putem permite să pensionăm oameni în deplinătatea forței fizice și intelectuale la 50, 51, 52 de ani, în condițiile în care generațiile care ies la pensie sunt formate din 300–400 de mii de români, iar cele care vin să le înlocuiască sunt tot mai reduse”, a spus premierul.
Mai puțin români și presiuni bugetare mai mari
Bolojan a legat reforma de scăderea natalității și de reducerea populației: „Anul trecut am avut aproximativ 150 de mii de nașteri în România, ceea ce înseamnă că vom avea o problemă de suportabilitate a sistemului de pensii în anii următori.”
În același timp, el a invocat date care arată o diminuare puternică a populației: România s-ar fi redus cu 4 milioane de locuitori în ultimii 35 de ani, iar 2024 ar fi adus un record de emigrare în ultimele trei decenii.
Guvernul susține că îmbunătățirea condițiilor economice și a serviciilor publice ar putea limita plecările și ar putea susține, indirect, natalitatea: „Cu cât vom reuși să creăm servicii publice mai bune și oportunități pentru tineri, cu atât numărul celor care rămân în țară va crește și, indirect, natalitatea”, a spus Bolojan.
Premierul a pus reforma și în contextul presiunilor bugetare, menționând costurile împrumuturilor statului. „Nu poți corecta deficite enorme și împrumuturi foarte mari, dobânzi de peste 10 miliarde de euro anual, decât dacă reduci cheltuielile, crești veniturile și creezi o economie mai puternică”, a afirmat Bolojan, adăugând că ajustările nu pot produce rezultate „de pe o zi pe alta”.