De la declanșarea atacului asupra Ucrainei, dependența statului rus de crima organizată a crescut. Un nou raport face lumină asupra acestui subiect, aparent umbrit de război.
De la declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, multe dintre cele ce se întâmplă în interiorul Federației Ruse s-au îndepărtat din atenția publică. În tot acest timp, au avut loc (și continuă) schimbări tectonice în lumea interlopă rusă, susține Mark Galeotti, istoricul de 58 de ani specializat în analiza serviciilor secrete ale Moscovei și în crima organizată din Rusia.
Statul rus se bazează din ce în ce mai mult pe activitatea rețelelor criminale, arată raportul final al unei cercetări realizate de Galeotti, intitulată ”Vremuri tulburi: lumea interlopă rusă după invazia Rusiei în Ucraina”. Profesorul onorific de la University College London și-a publicat în această săptămână analiza realizată pentru rețeaua nonguvernamentală Global Initiative Against Transnational Organized Crime, specializată în dezvoltarea de strategii inovative pentru combaterea crimei organizate.
Înainte ca Rusia să declanșeze invadarea Ucrainei, bandele criminale din cele două țări lucrau împreună și reprezentau cel mai mare cartel al crimei organizate din Europa. Războiul a distrus această rețea. ”Până în februarie 2022, grupările criminale ruse și ucrainene au format cel mai puternic ecosistem criminal din Europa și au controlat o rută profitabilă de contrabandă între Rusia și Europa de Vest”, citează Galeotti dintr-un alt raport al Global Initiative. După începutul războiului, unele dintre figurile de frunte din lumea interlopă rusă s-au alăturat armatei private Wagner.
Învingătorii și învinșii războiului
Războiul a schimbat întregul status quo și, mai ales, echilibrul de putere între grupări, scrie Galeotti: ”În principal au avut de câștigat structuri care au dezvoltat legături cu Belarus, Armenia și Asia Centrală, în timp ce învinșii includ mari rețele transnaționale precum Frăția Solnțevo (de care, presupune Interpolul, ar fi apropiat și oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc, n.red) și grupul Tambovskaia".
Sunt cele mai cunoscute două structuri mafiote din Rusia; prima vine de la Moscova, cealaltă de la Sankt Petersburg. A fost nevoie de rute alternative pentru comerț și contrabandă; unele țări din Orientul Mijlociu sau Asia Centrală, dar și Turcia, au devenit mai atractive, explică Galeotti. ”Poate că, în general, acesta nu este un război bun pentru gangsterii ruși, dar nu toată lumea are de pierdut", scrie cercetătorul.
Relațiile dintre stat și lumea interlopă din Rusia se bazează în mod cinic pe ajutor reciproc, punctează Galeotti. De exemplu, structurile criminale sunt din ce în ce mai implicate în furnizarea de microcipuri și alte tehnologii necesare industriei ruse de apărare. În raportul său, Galeotti citează un angajat al Europol: ”Dacă ajuți la contrabanda cu microcipuri, FSB (serviciul de spionaj al Moscovei - n.red.) poate închide ochii la traficul tău de droguri, traficul de persoane etc”. Cu alte cuvinte, statul pasează crimei organizate ceea ce nu vrea sau nu poate face singur. Pe lângă aprovizionarea cu bunuri supuse sancțiunilor internaționale, sindicatele mafiei preiau operațiuni de spionaj, asasinate și intimidarea adversarilor Kremlinului, mai ales în străinătate. ”Mă tem că vor fi multe astfel de acțiuni, pentru a pune presiune asupra diasporei ruse", avertizează Galeotti.
Criminalii utili statului
Și tot membri ai acestor grupări mafiote devin gardieni și administratori ai fondurilor folosite pentru cheltuielile guvernamentale subterane. După începutul războiului și izolarea Rusiei de Occident a devenit ”mai dificil pentru actorii statali ruși să finanțeze operațiunile din Europa”, explică Galeotti.
Granițele dintre lumea interlopă criminală și statul oficial devin neclare și mai puțin importante pe măsură ce statul rus trebuie să recurgă tot mai mult la serviciile actorilor din umbră. Exemplele date în raport: exportul controlat de Moscova al cerealelor ucrainene din teritoriile ocupate de Rusia sau vânzarea de petrol ocolind embargoul occidental, folosind petroliere care își opresc transponderele pentru a nu fi observate în timp ce navighează.
În același timp, Mark Galeotti notează o creștere dramatică a numărului crimelor din Rusia, în special ale celor extrem de violente. O confirmă chiar statisticile oficiale ale Ministerului rus de Interne, care arată o creștere cu 30 la sută doar în 2022 - chiar dacă unele cifre par de necrezut, cum ar fi o rată surprinzător de scăzută a criminalității în Cecenia sau în alte republici din Caucazul de Nord, subliniază Galeotti. Pare semnificativ și faptul că Ministerul de Interne de la Moscova a decis recent să nu mai publice astfel de statistici.
Naționalizarea criminalității
”Dacă (președintele - n.red.) Putin ar decide să ia măsuri împotriva crimei organizate, ar avea totuși resursele necesare pentru a face acest lucru”, comentează Galeotti, convins, totodată, că statul rus nu manifestă un asemenea interes. În același timp, numărul veteranilor de război care se alătură lumii criminale este în creștere.
În cele din urmă, Galeotti identifică două riscuri principale despre care crede că planează asupra Rusiei: ceea ce el numește ”donbassizare”, adică fărădelege și lipsă de scrupule, cum se întâmplă în teritoriile ocupate din Ucraina, respectiv o etatizare a criminalității”, adică transformarea Rusiei într-un stat mafiot.
În opinia istoricului britanic, termenul de ”stat mafiot” este un clișeu jurnalistic care nu surprinde ”întreaga complexitate a sistemului” din Rusia. Galeotti sugerează o comparare a Rusiei moderne mai degrabă cu o monarhie medievală, în care boierii rivali luptă pentru a intra în grațiile țarului și unde ”textul legii are mult mai puțină valoare decât alianțele pragmatice”.
Autor: Mikhail Bushuev