Conferința de Securitate de la München a arătat un paradox strategic pentru Washington: presiunea constantă a lui Donald Trump pentru ca Europa să-și plătească singură apărarea începe să dea rezultate, însă nu neapărat în modul dorit de americani.
Liderii europeni vorbesc tot mai des despre bugete militare mai mari, autonomie strategică și un „NATO 3.0”. Dar, în același timp, transmit un mesaj nou: Europa nu vrea doar să contribuie mai mult la alianță, ci să devină o putere în sine, mai puțin dependentă de Statele Unite.
Potrivit unei analize Politico, relația transatlantică nu se rupe, dar se transformă profund.
Mai mulți bani pentru apărare – dar și mai puțină dependență
Pe hârtie, americanii obțin exact ce au cerut ani la rând: o Europă care cheltuiește mult mai mult pentru apărare și nu mai așteaptă ca Washingtonul să-i garanteze securitatea.
La München, lider după lider a promis creșterea bugetelor militare și o redefinire a alianței într-un „NATO 3.0”.
Însă discursurile au venit la pachet cu apeluri ferme la „patriotism european” și la dezvoltarea industriilor proprii de armament, spațiu și tehnologie, pentru a reduce dependența de furnizori externi, inclusiv de SUA.
Mesaj direct către americani
Cancelarul german Friedrich Merz a vorbit chiar în engleză, adresându-se direct delegației americane:
„Dragi prieteni, a face parte din NATO nu este doar un avantaj competitiv pentru Europa, ci și pentru Statele Unite. Haideți să reparăm și să reconstruim încrederea transatlantică. Noi, europenii, ne facem partea.”
În același timp, el a avertizat că Europa trebuie să devină o putere capabilă să reziste atât agresiunii ruse, cât și eventualelor presiuni americane.
Macron: Europa trebuie să devină o putere geopolitică
Președintele francez Emmanuel Macron a dus mesajul și mai departe.
„Trebuie să accelerăm și să livrăm toate componentele puterii geopolitice: apărare, tehnologii și reducerea riscurilor față de toate marile puteri, pentru a deveni mai puțin dependenți”, a spus el.
Macron a lăudat „modelul european” și a cerut mai multă mândrie față de Uniunea Europeană, adăugând că a nu crede în proiectul european este „o greșeală uriașă”.
Washingtonul: exact asta ne doream
Oficialii americani prezenți la München au salutat noua direcție.
Subsecretarul american al Apărării, Elbridge Colby, a declarat că SUA își doresc „aliați europeni viguroși, capabili, mai autonomi”, subliniind că America a dus „o povară disproporționată” prea mult timp.
El a lăudat în mod special Germania pentru „schimbarea istorică și masivă” a cheltuielilor militare.
Tonul este vizibil diferit față de anul trecut, când vicepreședintele JD Vance a șocat conferința cu un atac dur la adresa valorilor europene.
O relație care nu se rupe, dar se răcește
Totuși, ultimul an și-a pus amprenta: de la criticile repetate ale lui Trump la adresa aliaților, la amenințările privind anexarea Groenlandei sau declarațiile despre Canada.
Politico compară relația transatlantică cu „un cuplu căsătorit de mult timp care nu divorțează, dar se mută în dormitoare separate”.
Europa nu mai vrea dependență totală.
„Un nou acord” transatlantic
Mesajul europenilor este pragmatic: respect reciproc în schimbul unei contribuții mai mari.
Merz a avertizat că lumea a intrat într-o eră periculoasă a competiției între marile puteri și că nici măcar SUA nu mai pot acționa singure.
În același timp, el a criticat și Europa pentru „dependența auto-provocată” față de Washington:
„Nimeni nu ne-a forțat să ajungem în această dependență excesivă.”
Premierul suedez Ulf Kristersson a transmis la rândul său că alianța occidentală este „prea importantă pentru a fi lăsată să se destrame”.
Europa preia conducerea în apărare
Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a spus că UE trebuie să-și dezvolte propriile capacități, inclusiv o forță de reacție rapidă de până la 100.000 de soldați, capabilă să înlocuiască trupele americane dacă acestea sunt retrase.
În paralel, liderii europeni au subliniat că vor continua să sprijine Ucraina financiar și militar, chiar dacă ajutorul american scade.
„Astăzi doar Europa dă bani Ucrainei”, a spus președintele Volodimir Zelenski.
NATO: mai multă Europă, nu mai puțină Americă
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a apreciat că presiunea lui Trump a schimbat mentalitatea europenilor.
„Simt o schimbare. Europenii nu spun doar că vor cheltui mai mult, ci că trebuie să preia conducerea în NATO”, a spus el.
Rutte crede că acest lucru va ancora și mai mult SUA în alianță, nu le va îndepărta.
Diferențe de viziune rămân
Totuși, divergențele persistă.
Merz a respins direct agenda culturală a mișcării MAGA: „Războiul cultural al mișcării MAGA nu este al nostru.”
El a apărat limitele libertății de exprimare când aceasta încalcă demnitatea umană și a criticat protecționismul și tarifele comerciale.
Macron a subliniat și el diferențele dintre Europa și America lui Trump - de la reglementarea platformelor tech până la respectul pentru știință.
„Această Europă va fi un aliat bun pentru SUA, dar un partener respectat. Am făcut mult și vom face mai mult. Trebuie să fim respectați”, a spus liderul francez.
Mesajul general al conferinței este că Europa nu se desprinde de America, dar nu mai vrea să fie dependentă de ea.
Iar presiunea lui Trump, paradoxal, ar putea produce exact acest rezultat: o Europă mai puternică, mai autonomă și mai dispusă să spună „nu”, inclusiv Washingtonului.