Prima reuniune a liderilor din cadrul „Consiliului pentru Pace”, inițiativa diplomatică lansată de Donald Trump, va avea loc pe 19 februarie, la Washington, la Institutul American pentru Pace, potrivit unei confirmări oferite de un oficial al guvernului american, citat de Reuters. Axios a relatat anterior că întâlnirea va avea și rol de conferință de strângere de fonduri pentru reconstrucția Fâșiei Gaza.
Cine participă
Premierul ungar Viktor Orbán este, până acum, singurul lider european care și-a anunțat public participarea, declarând la un miting electoral că va merge la Washington „în două săptămâni” pentru reuniunea inaugurală.
Cine refuză
Italia a exclus oficial aderarea. Ministrul de externe Antonio Tajani a invocat un „obstacol constituțional insurmontabil”, explicând că legea fundamentală nu permite participarea la o structură condusă de un singur lider.
Și Franța, Germania și Regatul Unit și-au exprimat rezervele sau au anunțat că nu se vor alătura, cel puțin pentru moment.
Reacții internaționale și controverse
În afara Europei, răspunsurile la inițiativa lui Donald Trump au fost amestecate. Mai mulți aliați ai Washingtonului din Orientul Mijlociu – între care Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Iordania, Qatar și Egipt – au acceptat să participe la noua structură, mizând pe rolul Consiliului în reconstrucția Fâșiei Gaza și în eventuale aranjamente de securitate regionale.
Turcia a confirmat la rândul ei implicarea. Alte state din Asia și America Latină – precum Pakistan, Indonezia, Vietnam sau Paraguay – s-au arătat, de asemenea, dispuse să se alăture.
Au existat și rezerve din partea unor guverne apropiate SUA. Israelul, deși invitat și interesat de componenta legată de Gaza, a contestat anumite prevederi privind arhitectura decizională și mandatul larg al Consiliului, temându-se de pierderea controlului asupra unor dosare sensibile de securitate.
Rusia și China au adoptat, la rândul lor, o poziție prudentă. Moscova a anunțat că analizează propunerea, iar Beijingul nu a transmis un răspuns oficial, ambele state fiind atente la orice inițiativă care ar putea diminua rolul Consiliului de Securitate al ONU, unde dețin drept de veto.
Situația României
În cazul României, nu există o confirmare oficială de participare la reuniunea din 19 februarie. Potrivit unor informații apărute pe surse, președintele Nicușor Dan ar fi primit o invitație pentru această întâlnire.
Anterior, Administrația Prezidențială a anunțat că România analizează, la nivel instituțional, oportunitatea aderării la Consiliul pentru Pace, iar subiectul urmează să fie discutat în CSAT. Autoritățile au invocat atât implicațiile politice, cât și pe cele financiare, întrucât statutul de membru permanent presupune o contribuție de 1 miliard de dolari.
Deocamdată, Bucureștiul nu a anunțat o decizie.
Ce este „Consiliul pentru Pace”
Structura propusă de Trump a fost prezentată inițial ca un mecanism pentru administrarea unui armistițiu și a reconstrucției în Gaza, dar mandatul a fost extins ulterior la gestionarea conflictelor globale.
Potrivit proiectului de statut:
- Trump ar urma să fie primul președinte al Consiliului;
- statele membre ar avea mandate de trei ani;
- membrii permanenți ar trebui să plătească 1 miliard de dolari;
- conducerea ar avea puteri executive extinse, inclusiv drept de veto.
Casa Albă a prezentat structura ca fiind complementară mecanismelor existente, însă mai mulți diplomați și analiști avertizează că ar putea intra în competiție directă cu Organizația Națiunilor Unite.
Reuniunea din 19 februarie va fi primul test major pentru susținerea politică internațională a proiectului.