Poliția olandeză a primit peste 50 de ponturi referitoare la furtul celor patru obiecte din Tezaurul Dacic expus la Muzeul Drents din Assen, Olanda, dar niciunul nu este „pontul de aur”. De asemenea, potrivit unor surse din anchetă, se ia în calcul implicarea directă sau indirectă și a unor români, scenariul fiind că pe lângă cei trei hoți surprinși de camerele de supraveghere, ar mai fi implicat un complice. Presa olandeză mai scrie și despre inadvertențe între documentele pe care le are în posesie și declarațiile directorului Muzeului Național de Istorie, referitoare la obligația contractuală a prezenței unui paznic.
Toate informațiile sunt pe surse citate de presa olandeză, nu există confirmări oficiale la acest moment.
Patru dintre cele mai valoroase artifacte din Tezaurul Dacic al României au fost furate de la Muzeul din Drents, din Olanda, unde erau expuse. Este vorba despre Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice. Pentru a intra în muzeu, atacatorii au produs o explozie, după care au fugit cu exponatele. Până acum, hoții nu au fost identificați. Pe măsură ce trece timpul, șansele ca artifactele să fie recuperate scad.
Iată cele mai recente informații despre furtul din Tezaurul Dacic:
- Ar putea fi implicați români - Potrivit publicației De Telegraaf, care citează surse din cadrul anchetei, nu este exclusă varianta ca infractori români să fie implicați direct sau indirect în jaf și ca cei trei hoți care sunt surprinși pe camerele de supraveghere să fi avut un complice. În acest moment, echipa care anchetează jaful tinde să creadă că hoții au fugit în Germania, dar sunt investigate și alte piste.
- Ministrul Justiției nu comentează - Ministrul Justiției, Radu Marinescu, nu a comentat informația că s-ar putea printre infractori să se afle și români. „Indignarea legitimă, în contextul sustragerii acestor bunuri, este susceptibilă să creeze o serie de speculații, de interpretări, de discuții. (...) În acest moment nu aș vrea să comentez cu privire la identitatea celor responsabili de furt sau cu privire la responsabilitatea altor factori, pentru că aceste lucruri trebuie stabilite cu foarte multă rigoare”, a declarat ministrul Justiției, la Digi 24.
- Semne de întrebare referitoare la contract - Publicația olandeză RTV Drenthe scrie că ar exista inadvertențe între ce a spus directorul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Târnoveanu, și documentele care sunt în posesia publicației. Astfel, în conferința de presă de duminică, oficialul român a spus că prin contract, se prevedea că un paznic ar fi trebuit să păzească exponatele. Asta în timp ce directorul muzeului olandez a spus că la momentul jafului, niciun paznic nu era prezent fizic. Totuși, susține publicația olandeză, documentele traduse aflate în posesia sa arată că nu există nicio prevedere în contract referitoare la prezența fizică a unui paznic.
- Sumele la care sunt asigurate obiectele furate - Tot din documentele pe care le are la dispoziție, publicația RTV Drenthe informează că suma la care este asigurat Coiful de la Coțofenești este de 4,3 milioane de euro, iar brățările sunt asigurate pentru jumătate de milion de euro fiecare. Astfel, valoarea totală estimată a pieselor furate ajunge la aproape șase milioane de euro. Documentele mai arată că Coiful de aur este cea mai importantă piesă asigurată din colecție.
- Scenarii luate în calcul - Sunt posibile diverse scenarii și toate sunt luate în calcul. Este posibil ca obiectele să fi fost furate la comandă pentru o colecție sau să fi fost furate pentru a se cere o recompensă. Nu în ultimul rând, deoarece este vorba de obiecte din aur de greutate considerabilă, există și varianta ca artifactele să fie topite, pentru a fi valorificat aurul.
- Sunt analizate înregistrările - Potrivit echipei care anchetează jaful, în prezent sunt analizate înregistrările de pe camerele de supraveghere, o procedură care ar putea dura mai mult timp.
- 50 de ponturi, dar nu „pontul de aur” - Poliția a primit peste 50 de ponturi în urma jafului de artă de la Muzeul Drents din Assen, Olanda. „Pontul de aur nu se numără încă printre acestea, dar toate sunt investigate cu atenție”, a declarat poliția, potrivit RTV Drenthe. În continuare, poliția face apel la oameni să comunice orice fel de informație care ar putea fi legată de furtul artifactelor.
Context
Poliţia olandeză suspectează că furtul a fost o operaţiune planificată cu atenţie și a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră şi a informat Interpol. De asemenea, potrivit MAE, au fost alertate ambasadele României în toate ţările vecine pentru a cere sprijin autorităţilor competente. O delegaţie a statului român este aşteptată la muzeu, duminică, scrie presa olandeză.
Și Poliţia Română a deschis, din oficiu, în acest caz, un dosar penal pentru furt calificat şi nerespectarea regimului armelor, muniţiilor şi materiilor explozive, dosar care este instrumentat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Muzeul Naţional de Istorie a României a informat că toate piesele aflate în Muzeul Drents, din Assen, au fost asigurate înainte de a fi trimise în Regatul Ţărilor de Jos, conform legislaţiei româneşti şi practicilor internaţionale referitoare la organizarea expoziţiilor.
La muzeul din Olanda au fost trimise 673 de bunuri din metale prețioase, făcând parte din peste 50 de tezaure, aflate în colecțiile a 18 muzee din România.
Coiful de aur de la Coțofenești era una dintre piesele de top expuse. Coiful a fost descoperit în anul 1928 în satul Coţofeneşti, comuna Poiana Vărbilău, judeţul Prahova, de către un elev al şcolii primare din localitate. Este o piesă din aur masiv, cântărind 770 grame, aproape intactă.