Armata ucraineană duce lipsă de arme și echipamente moderne furnizate de aliații occidentali, însă soldații și comandanții spun că nevoia de resurse de bază este mai mare decât cea de rachete Tomahawk.
Deși Kievul și-a dorit ca Statele Unite să dea în sfârșit undă verde furnizării de rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune, militarii ucraineni consideră că lipsa nevoilor mai elementare este o problemă mai presantă, iar adesea lipsa echipamentelor vitale, chiar mai rudimentare, joacă un rol la fel de important.
Militarii ucraineni au explicat pentru Kyiv Independent ce le lipsește, de fapt, cel mai mult forțelor de pe front, chiar mai mult decât rachetele Tomahawk.
Mașini
Ihor, un comandant de companie, spune că în prezent unitatea sa de infanterie are doar două mașini funcționale, după ce alte trei au devenit inoperabile fie din cauza atacurilor cu drone rusești, fie din cauza drumurilor adesea periculoase din estul Ucrainei.
O companie de infanterie tipică, în această etapă a războiului, are în jur de 50-70 de oameni.
Unitatea lui Ihor nu are vehicule blindate, fiindcă acestea sunt țintele prioritare ale rușilor și sunt de regulă distruse rapid. Dar chiar și echipamentele blindate, cum ar fi vehiculele rezistente la mine MaxxPro fabricate în SUA sau Kirpi fabricate în Turcia, sunt mai zgomotoase și mai greu de accelerat decât mașinile normale, ceea ce face mai dificilă evitarea și scăparea de dronele FPV rusești, spune Ihor.
Pe măsură ce Rusia își intensifică constant "jocul de-a șoarecele și pisica" cu dronele FPV, care au acum o rază de acțiune de aproximativ 20 de kilometri, zona gri se extinde până la cinci kilometri de front - paralizând semnificativ logistica ucraineană.
Unitatea lui Ihor se bazează pe mașini pentru a transporta soldații, viteza și mobilitatea lor permițându-le să conducă la o distanță de la 500 de metri până la un kilometru de poziții. Însă mașinile sunt rapid distruse sau avariate de drumurile proaste din Donbas, iar militarii trebuie să plătească din banii lor pentru reparații, deoarece strângerea de fonduri durează prea mult.
Fundațiile caritabile au declarat că primesc mai puține donații din partea populației pe măsură ce războiul se lungește mai mult.
Ideal ar fi ca unitatea lui Ihor să aibă cinci mașini funcționale, astfel încât, atunci când una e distrusă, alta să-i poată lua imediat locul.
O companie de infanterie are, însă, de regulă o singură mașină pe care o folosește pentru a transporta oamenii pe front, a livra alimente și arme, chiar dacă de obicei aceste operațiuni trebuie desfășurate simultan, explică Vladîslav Urubkov, manager de achiziții la fundația caritabilă Come Back Alive.
De la declanșarea războiului, cele mai solicitate vehicule au fost camionetele și microbuzele potrivit lui Andrii But, șeful proiectului HeroCar, condus de fundația caritabilă Ruslan Șostak, care furnizează mașini Forțelor Armate.
But a spus că organizația observă, de asemenea, o cerere tot mai mare de motociclete, în special de tip cross-country, din partea unităților din prima linie.
Drone
Din cauza pierderii constante a dronelor, fie pentru că sunt doborâte de trupele rusești, fie din cauza războiului electronic, forțele ucrainene duc adesea lipsă de drone și lansează strângeri de fonduri pentru a ajuta la acoperirea costurilor de înlocuire a acestora.
Illia, comandantul unui pluton antidrone din Brigada 80 Aeriană desfășurată în Regiunea Sumî, a subliniat că există o lipsă de orice, de la drone la personal.
El spune că unitatea sa nu are dronele de recunoaștere necesare pentru a vedea dincolo de linia vizuală, ceea ce îi împiedică să "vadă ceva dincolo de cinci kilometri" și să perturbe logistica rusească. Plutonul are nevoie de 10 ori mai multe drone decât cele furnizate, menționează el.
Problema e că resursele nu sunt distribuite în mod egal între unitățile ucrainene, permițând unora să aibă mai multe decât altele. De exemplu, câțiva piloți de drone din alte unități, cum ar fi din Forțele Sistemului Fără Pilot din Ucraina și Brigada 82 Aeriană, au declarat că au suficiente drone.
Armata ucraineană folosește cam 9.000 de drone pe zi, provocând aproximativ 85% din pagube echipamentelor și trupelor rusești, comparativ cu 67% cât reușește Rusia, potrivit lui Dmîtro Zhmaîlo, cofondator și director executiv al Centrului Ucrainean pentru Securitate și Cooperare, un think tank cu sediul la Kiev.
Întrucât unitățile de infanterie ucrainene sunt adesea "epuizate" de efective, în special de tineri, dronele sunt deosebit de importante într-o armată în care vârsta medie a unui soldat este de aproximativ 40 de ani, a spus Zhmaîlo.
Oameni
Experții militari ucraineni subliniază că principala lipsă a armatei ucrainene este cea a efectivelor. Zhmaîlo spune că, uneori, anumite unități ucrainene pot avea drone în cantități mari, dar n-au operatori care să le piloteze.
Serhiî Hrabskîi, un colonel ucrainean în retragere și analist militar, apreciază că rezervele bine antrenate sunt ceea îi lipsește cel mai mult armatei.
Armata ucraineană s-a confruntat întotdeauna cu o lipsă tot mai mare de militari de când tot mai puțini oameni au început să se alăture voluntar armatei în 2023, după afluxul inițial de voluntari care au mers să lupte.
Deși mobilizarea continuă, multe unități - în special în infanterie - duc o lipsă critică de oameni în brigăzile călite în luptă, care au trebuit să se confrunte cu pierderi mari după ce au luptat intens în punctele fierbinți ale frontului. Soldații sunt adesea trimiși pe poziții timp de săptămâni, și chiar luni, în unele cazuri, din cauza lipsei de noi recruți antrenați și a provocărilor cu infiltrii și exfiltrii în era dronelor.
Pe de altă parte, armata rusă acumulează trupe în fiecare lună, recrutând mai mulți oameni decât pierderile de pe front, a recunoscut în august comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi.
În plus, din cei aproximativ 30.000 de oameni pe care Kievul spune că îi mobilizează, aproximativ jumătate sunt militari care au absentat fără permisiune, potrivit unui alt oficial ucrainean.
Comandamentul ucrainean încă trimite frecvent recruți în unități nou formate, care nu au experiență pe câmpul de luptă sau în cartierele generale, în loc să umple golurile din brigăzile călite în luptă, subliniază Bogdan Daniliv, șeful departamentului de afaceri militare de la fundația caritabilă Serhiî Prîtula.
Centrele de antrenament, de asemenea, nu dispun adesea de resursele necesare pentru a instrui în mod adecvat noii soldați, iar asta îi obligă pe aceștia, de exemplu, să folosească grenade false sau niște pietre în loc de grenade reale pentru a exersa aruncarea, adăugă el. Iar asta e o problemă majoră, pentru că "zonele letale" ale dronelor continuă să se extindă de ambele părți, ceea ce face extrem de periculoasă apropierea de linia frontului.
"Aș spune chiar că nu mai este o chestiune de nevoi materiale. Nu sunt suficienți oameni, nu există suficientă coordonare adecvată, nu există suficientă comunicare între unități (și între diferite grade)", punctează Daniliv.