Statele Unite au anunțat că vor începe în curând să livreze Ucrainei muniție cu uraniu sărăcit, decizie pe care Rusia a catalogat-o drept „un indicator al lipsei de umanitate”. Ce este, de fapt, acest armament controversat și ce riscuri ridică folosirea sa?
Marea Britanie a decis încă din martie să livreze astfel de muniții, pentru a ajuta Kievul să spargă liniile de apărare ale trupelor ruse în istovitoarea sa contraofensivă.
Proiectilele de 120 mm vor fi alocate celor 31 de tancuri M1A1 Abrams, pe care Statele Unite urmează să le trimită în următoarele luni în Ucraina. Acestea pot străpunge blindajul și au fost dezvoltate în timpul Războiului Rece pentru distrugerea tancurilor sovietice, inclusiv a celor T-72 pe care le înfruntă forțele ucrainene, notează Associated Press.
Ce este uraniul sărăcit
Uraniul sărăcit este un produs secundar al procesului de obținere a uraniului îmbogățit, un produs mai rar, necesar pentru combustibilul și armamentul nuclear.
Deși e mult mai puțin puternic decât uraniul îmbogățit și nu poate provoca o reacție nucleară, uraniul sărăcit este extrem de dens - mai dens decât plumbul - calitate care îl face foarte atractiv pentru introducerea în proiectile.
„E atât de dens și are un impuls atât de mare, încât continuă să treacă prin armură - și o încinge atât de tare, încât ia foc", a explicat Edward Geist, expert nuclear și cercetător la Rand, un ONG de cercetare.
Odată lansată, muniția cu uraniu sărăcit devine „în esență o săgeată metalică exotică, trasă cu o viteză extraordinar de mare", a adăugat Scott Boston, analist în apărare. Asta înseamnă că atunci când lovește blindajul unui tanc, proiectilul trece prin el într-o clipă, înainte de a exploda într-un nor încins de pulbere și metal, iar temperatura foarte mare aruncă în aer combustibilul și muniția tancului.
Riscul muniției cu uraniu sărăcit pentru sănătate
Deși nu sunt considerate arme nucleare, munițiile cu uraniu sărăcit emit niveluri mici de radiații, astfel că agenția nucleară a ONU îndeamnă la prudență în folosirea lor și avertizează asupra potențialelor pericole ale expunerii la materialul radioactiv.
Manipularea unor astfel de muniții „ar trebui menținută la minimum și trebuie purtate articole de protecție (mănuși)", avertizează Agenția Internațională pentru Energie Atomică (IAEA), adăugând că „ar putea fi necesară o campanie de informare publică pentru a se asigura că populația nu manipulează proiectilele".
„Acest lucru ar trebui să facă parte din orice evaluare a riscurilor și astfel de măsuri de precauție ar trebui să depindă de domeniul și de numărul munițiilor folosite într-o zonă", adaugă agenția.
IAEA subliniază că uraniul sărăcit este în principiu un material chimic și toxic. Spre deosebire de materiale cu risc de radiații, în cazul acestui tip de uraniu, particulele emanate în aerosoli pot fi inhalate sau ingerate și chiar dacă sunt eliminate din corp, unele pot pătrunde în sistemul sanguin și pot cauza leziuni ale rinichilor.
„Concentrațiile mari din rinichi pot provoca leziuni și, în cazuri extreme, insuficiență renală", arată IAEA.
Munițiile cu uraniu sărăcit, precum și blindajele cu acest tip de material, au fost folosite de tancurile americane în 1991, în primul război din Golf, împotriva tancurilor irakiene T-72, dar și în al doilea război din această țară, în 2003, precum și în Serbia și Kosovo.
Într-o analiză recentă a mai multor studii, BMJ Global Health sublinia „posibile asocieri" între problemele de sănătate pe termen lung în rândurile irakienilor și folosirea uraniului sărăcit pe câmpul de luptă, scrie The Guardian.
O analiză a Organizației Mondiale a Sănătății a concluzionat că „în unele cazuri nivelurile de contaminare ale alimentelor și apei din sol ar putea crește după câțiva ani" și ar trebui monitorizate. Se recomandă acțiuni de curățare în zonele în care "nivelurile de contaminare cu uraniu sărăcit sunt considerate inacceptabile de către experți calificați".
Ce face Rusia dacă America îi dă Kievului muniție cu uraniu sărăcit
Ambasada Rusiei la Washington a denunțat decizia Statelor Unite de a trimite muniție cu uraniu sărăcit în Ucraina, catalogând-o drept „un indicator al lipsei de umanitate", adăugând că „Statele Unite se amăgesc refuzând să accepte eșecul așa-numitei contraofensive ucrainene".
Într-o postare pe Telegram, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a criticat, de asemenea, decizia: „Ce-i asta: minciună sau prostie?". Ea a adăugat că s-a observat o înmulțire a cazurilor de cancer în locurile în care a fost folosită muniția cu uraniu sărăcit.
În martie, când Marea Britanie a anunțat că ar putea furniza Kievului astfel de proiectile, președintele rus Vladimir Putin a avertizat că Moscova „va răspunde corespunzător", întrucât Occidentul începe să folosească armament cu „componente nucleare".
Putin a revenit asupra subiectului după câteva zile, spunând că Rusia va răspunde prin desfășurarea de arme nucleare în Belarus. În iulie, liderul de la Kremlin și președintele belarus Lukanșenko au declarat că Rusia a expediat deja o parte din arsenalul nuclear în această țară.
Pentagonul a apărat folosirea acestui tip de muniție. „Armata americană a procurat, stocat și folosit muniție cu uraniu sărăcit timp de mai multe decenii, întrucât sunt un element al unor muniții convenționale", a transmis locotenent colonelul Garron Garn, purtător de cuvânt al Pentagonului într-un comunicat remis în martie către AP.
„Proiectilele au salvat vieților multor soldați în lupte", a subliniat Garn, adăugând că "și alte țări au deținut proiectile cu uraniu sărăcit, inclusiv Rusia".
T.D.