Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a acordat un interviu CNN în care și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu bombardamentele din Donbass, pe care le consideră o construire din partea Rusiei a unui pretext ca să atace Ucraina.
Aurescu a subliniat mai multe aspecte din discursurile oficialilor ruși care arată că pericolul invaziei nu a trecut.
”În opinia mea, situația de securitate din acest moment este foarte îngrijorătoare. Într-adevăr, în ciuda declarațiilor făcute de partea rusă în sensul că ar fi deschiși la dialog și că și-ar fi retras trupe de la granița estică a Ucrainei, acest lucru nu s-a confirmat și în teren.
Totodată, am văzut că Duma de Stat de la Moscova i-a înaintat președintelui Rusiei propunerea de a recunoaște provinciile separatiste din Ucraina drept entități independente. Dacă așa ceva se întâmplă, va fi o încălcare flagrantă a dreptului internațional, întrucât nicio situație ilegală din punct de vedere al dreptului internațional nu trebuie recunoscută.
Am remarcat apoi că președintele Putin a folosit termenul 'genocid' în timpul conferinței de presă pe care a susținut-o cu câteva zile în urmă alături de cancelarul german. În același timp, am văzut bombardamentele din estul Ucrainei. Într-adevăr, pare pregătirea sau construirea unui pretext pentru un atac, pentru o invazie. Iar aceasta este, desigur, inacceptabil.
Apoi, ministrul Lavrov a transmis răspunsul părții ruse la propunerile transmise de către SUA la 26 ianuarie. România a fost implicată în pregătirea acelui document al SUA. Dar, în același timp, ceea ce ar fi trebuit să reprezinte un gest de deschidere spre dialog a fost însoțit de declararea adjunctului șefului misiunii diplomatice americane la Moscova ca persona non grata. Prin urmare, imaginea de ansamblu este destul de îngrijorătoare", a explicat ministrul român, la CNN, contextul actual.
Aurescu a fost întrebat de forțele suplimentare NATO ce au venit și urmează să mai vină în România.
”Miniștrii Apărării au decis să dezvolte opțiunile de consolidare a posturii de descurajare și apărare a NATO, inclusiv prin crearea unor noi grupuri de luptă, iar unul dintre acestea ar putea fi înființat în România.
Ne-am oferit deja să fim națiune gazdă, am salutat anunțul președintelui Macron că Franța ar urma să fie națiune-cadru pentru acest grup de luptă, iar acest întreg proces ar urma să se deruleze în săptămânile următoare și sperăm să avem un astfel de grup de luptă în România.
Deci, în momentul de față, nu vă pot oferi detalii exacte despre dimensiunea și compoziția acestui grup de luptă, dar am salutat anunțul Franței de a trimite trupe în România, ca parte a acestui grup de luptă”, a răspuns Bogdan Aurescu.
Ministrul a fost întrebat și cât de mare este amenințarea Rusiei pentru România, dar și cât de încrezător este că NATO va sprijini țara noastră în fața ultimatumurilor venite de la Moscova.
”Aceste propuneri și cereri din partea Rusiei au fost deja respinse de aliați, inclusiv în discuțiile avute în cadrul Consiliului NATO-Rusia din 12 ianuarie. Pentru că orice fel de veto din partea unui terț cu privire la ceva ce este conectat puternic cu esența misiunii NATO, și anume apărarea colectivă, este inacceptabil.
Acest lucru ar afecta însuși Articolul 5, care este piatra de temelie a Alianței. Nu putem permite să avem două tipuri de aliați, unii de categoria întâi și alții de categoria a doua, adică aliați de pe Flancul Estic fără niciun fel de trupe sau echipamente de la alți aliați pe teritoriile lor. Acest lucru este inacceptabil și a fost deja respins, iar NATO este foarte puternică și solidă în acest moment”, a fost răspunsul categoric al oficialului român.
Referitor la propunerile mai multor lideri UE de a concentra eforturile pentru consolidarea securității europene, Aurescu a spus că acestea pot fi complementare celor la nivelul NATO: ”Europa poate face mai mult în sprijinul NATO, dar nu poate înlocui NATO ca Alianță”.
