Amnesty International acuză Rusia că ar fi ucis numeroși civili utilizând muniții cu dispersie în regiunea Harkov. Organizația, care investighează un total de 41 de atacuri, a formulat acuzații și la adresa Ucrainei.
”În Harkov, oamenii au fost uciși în casele lor și pe străzi în timp ce vizitau locurile de joacă împreună cu copiii lor, îi comemorau pe cei dragi în cimitire, stăteau la coadă pentru a primi ajutoare sau făceau cumpărături”, a declarat Janine Uhlmannsiek, de la filiala germană a Amnesty International, referindu-se la raportul ”Anyone can die in any moment” (Oricine poate muri în orice moment).
Amnesty International (AI) acuză forțele armate ruse de multiple crime de război în orașul Harkov din estul Ucrainei. Potrivit raportului, trupele rusești au ucis civili prin utilizarea de muniție cu dispersie, arme care sunt interzise prin tratate internaționale.
Amnesty a criticat și trupele ucrainene, pentru că desfășoară adesea atacuri din zone rezidențiale, punând în pericol viețile civililor de acolo. ”Acest lucru încalcă dreptul umanitar internațional, dar nu justifică în niciun fel atacurile repetate și nediscriminatorii ale trupelor rusești”, a transmis organizația pentru drepturile omului.
Peste 100 de state, printre care și Germania, fac deja parte dintr-o convenție împotriva munițiilor cu dispersie care a intrat în vigoare în 2010.
Tratatul de drept internațional interzice, între altele, producția și utilizarea acestui tip de muniție. Cu toate acestea, Rusia și Ucraina nu au semnat convenția.
După cum nota agenția DPA în martie, munițiile cu dispersie ar fi fost folosite în zonele disputate din Donbas începând din 2014.
Ce sunt munițiile cu dispersie
Munițiile cu dispersie sunt rachete sau bombe care explodează în timp ce se află încă în aer deasupra țintei, eliberând o multitudine de mici dispozitive explozive. Aceste mini-bombe, de mărimea unei cutii de băutură sau a unui spray, cad apoi pe o rază de câteva zeci de metri.
Ele pot penetra chiar și vehiculele ușor blindate și pot răni mortal persoanele din apropiere și nu numai, prin efectul lor de fragmentare. Munițiile cu dispersie pot fi lansate de la sol cu lansatoare de rachete, dar și de avioane ca bombe. De asemenea, se pare că munițiile cu dispersie au fost folosite în zonele disputate din Donbas începând din 2014.
Organizația pentru drepturile omului solicită ca persoanele responsabile de aceste atacuri să fie aduse în fața justiției iar răniții și familiile victimelor să fie despăgubiți.
Șeful departamentului medical al administrației militare regionale din Harkov a declarat pentru Amnesty International că 606 civili au fost uciși și 1.248 răniți în regiune de la începutul războiului.
Nu este pentru prima dată când Rusia este acuzată de utilizarea controversatelor muniții. Încă din martie, potrivit NATO, Rusia ar fi apelat la acest tip de arme în războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Rusia a fost acuzată și de utilizarea așa-numitelor sisteme de arme de artilerie termobarice, care provoacă o combinație deosebit de distructivă de valuri de căldură și presiune.
Focosul termobaric este comparabil ca efect cu bombele cu aerosoli, cunoscute și sub numele de bombe cu vid. Mingea de foc produsă de explozie își face efectul distructiv pe o rază de 200-400 de metri. Potrivit experților, acesta este probabil unul dintre cele mai devastatoare sisteme de arme convenționale.
Mai multe arme atomice
De altfel, potrivit Institutului de Cercetare pentru Pace Sipri, după decenii de declin, numărul de arme nucleare din lume ar putea crește din nou, pentru prima dată. În pofida unei ușoare reduceri a numărului total de focoase nucleare la nivel mondial, estimat la 12.705 la ultima numărătoare, Sipri, cu sediul la Stockholm, se așteaptă ca numărul de arsenale să crească din nou în următorul deceniu, după cum subliniază în raportul său anual publicat luni.
"Există semne clare că reducerile care au caracterizat arsenalele nucleare globale de la sfârșitul Războiului Rece au luat sfârșit", a declarat expertul Sipri Hans M. Kristensen.
Fără măsuri imediate și concrete de dezarmare din partea celor nouă state deținătoare de arme nucleare, stocul global de arme nucleare ar putea crește în curând pentru prima dată de la Războiul Rece, a avertizat colegul său Matt Korda.
Potrivit cercetătorilor pentru pace, riscul unei confruntări nucleare a crescut din cauza războiului rusesc de agresiune asupra Ucrainei.