În așteptarea alegerilor parlamentare din Rusia, presa și opoziția sunt sub presiune. Observatorii OSCE lipsesc iar restricțiile pe Internet vizează un om care nici măcar nu candidează: Alexei Navalnîi.
De ce are nevoie un vânzător de lână de oaie de ”Votesmart”? La începutul lunii septembrie, o instanță din Moscova a interzis companiei americane Google și omologului său rus Yandex să includă în rezultatele căutărilor lor termenul ”Umnoie golosovanie” (Votesmart – vot inteligent). Originea diferendului este procesul unui comerciant de lână de oaie din sudul Rusiei, care a brevetat termenul.
În așteptarea alegerilor parlamentare și regionale de trei zile din 17 septembrie, opoziția critică la adresa Kremlinului are din ce în ce mai multe dificultăți în a-și mobiliza susținătorii la urne.
”Votesmart” este un proiect al politicianului de opoziție Alexei Navalnîi, aflat în închisoare. Pentru a slăbi partidul ”Rusia Unită”, alegătorii protestatari sunt chemați să voteze pentru alte partide și pentru candidații direcți ai acestora.
Lansat pe 15 septembrie, siteul proiectului a fost repede blocat de autoritatea rusă pentru telecomunicații. Echipa lui Navalnîi a anunțat vineri că Google și Apple au îndepărtat aplicația ”vot inteligent” din sistemele lor.
În ultimii ani, Navalnîi a repurtat unele succese cu inițiativa ”Votesmart”, de pildă la alegerile din 2019 pentru parlamentul orașului Moscova, când candidații opoziției au obținut aproape jumătate din mandatele directe. Liderul local de la Moscova al partidului de guvernământ a pierdut și el în fața unui comunist.
Se dorește ca opoziția să rămână pe dinafară
Candidații opoziției au avut întotdeauna dificultăți în campaniile electorale din Rusia, dar de data aceasta presiunea este deosebit de intensă. Navalnîi se afla deja în spatele gratiilor, când a sa ”Fundație împotriva corupției” (FBK) a fost clasificată ca fiind extremistă și complet zdrobită.
Susținătorilor săi li s-a interzis să participe la alegeri iar unii dintre camarazii lui Navalnîi trăiesc în exil. ”Navalnîi este văzut ca un adevărat pericol la Kremlin”, spune, într-un interviu acordat DW, Vladimir Milov, politician rus de opoziție, subliniind că renumitul opozant rus ”are capacitatea de a mobiliza cetățenii prin intermediul Internetului”.
Puținilor politicieni proeminenți din opoziție fie nu li s-a permis nici măcar să voteze, fie au fost împinși să ia drumul străinătății. Unii dintre ei trebuie chiar să se confrunte cu ”sosii”, cum este cazul lui Boris Vișnevski, reprezentant al formațiunii liberale de stânga ”Iabloko”.
Membru de multă vreme al parlamentului orașului Sankt Petersburg, Vișnevski încearcă să câștige un nou mandat împotriva a doi candidați care poartă același nume ca el.
Numeroși membri necunoscuți ai opoziției nu au fost nici admiși. Vitali Averin, de la mișcarea rusă de observare a alegerilor ”Golos” (Vocea), susține că ar fi vorba de câteva ”mii” de cazuri. ”Alegerile nu sunt corecte”, a declarat Averin pentru DW.
Cu Șoigu și Lavrov pentru creșterea în sondaje
Este de așteptat ca echilibrul puterii în Duma de Stat, camera deputaților din parlamentul rus, să rămână neschimbat, ”Rusia Unită" fiind cea mai puternică forță dintre cele 14 partide în cursă. Celelalte forțe politice reprezentate anterior în Dumă - comuniștii, populiștii de dreapta LDPR și naționaliștii de stânga ”Rusia Justă - Pentru Adevăr" - sunt, de asemenea, pe punctul de a reintra în parlament.
Cu toate acestea, ar putea avea loc schimbări majore de putere. În timp ce comuniștii se situează în sondaje la aproximativ 20%, partidul de guvernământ al lui Vladimir Putin se confruntă cu o scădere istorică în sondaje. Pentru o vreme, chiar și institutul sociologic WZIOM a văzut Rusia Unită scăzând sub pragul de 30%. În prezent, experții estimează rezultatul final la aproximativ 42%, ceea ce înseamnă o scădere de peste zece puncte față de 2016!
Unul din răspunsurile partidului de guvernământ la frustrarea alegătorilor a fost să aleagă o nouă conducere. Pentru prima dată, Rusia Unită se prezintă în alegeri nu cu liderul său de partid, fostul prim-ministru și președinte Dmitri Medvedev, ci cu popularul ministru al apărării Serghei Șoigu. Iar ministrul de externe Serghei Lavrov va oferi la rândul său o mână de ajutor.
Partidul de la Kremlin se pare că se bazează pe voturi suplimentare în estul Ucrainei. Potrivit Moscovei, aproximativ 600.000 de cetățeni ai autoproclamatelor republici separatiste pro-ruse au primit pașapoarte rusești.
Aceștia pot merge la urne în teritoriile învecinate sau pot vota online. Cu câteva săptămâni înainte de alegeri, au fost acordate plăți unice pentru pensionari și pentru așa-numiții ”siloviki” - ofițeri militari și angajați ai agențiilor de securitate. Opoziția a catalogat mișcarea drept ”mită electorală”.
Presa critică la adresa Kremlinului, sub presiune
Starea de nemulțumire a luat amploare în Rusia în ultimii ani, în principal din cauza creșterii costului vieții, dar este neclar cât de mare este această nemulțumire. Institutul independent de sondare a opiniei publice ”Centrul Levada” nu are voie să își publice sondajele până după alegeri, deoarece a fost clasificat ca ”agent străin”.
Această clasificare, pe care multe dintre persoanele vizate o consideră o tentativă de defăimare, a lovit și două importante instituții de presă critice la adresa Kremlinului: platforma online ”Meduza” și postul de televiziune ”Dojd” (Ploaie).
Însă amploare a luat și cenzura pe Internet. De pildă, un reportaj realizat de ”Dojd” a fost blocat pe YouTube pentru că a cerut eliberarea lui Navalnîi în timpul unei dezbateri electorale.
Unele mass-media rusești se întreabă dacă nu cumva țara se îndreaptă spre modelul chinez, unde blocarea Internetului este la ordinea zilei.
Șefa Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, a dat asigurări că presa încadrată ca ”agent străin” nu va fi împiedicată să relateze. Cu toate acestea, nu va exista un organism care să poată documenta eventuale nedreptăți la adresa canalelor mass-media vizate.
Pentru prima dată din 1993, observatorii electorali ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) nu vor fi prezenți la alegerile din Rusia. Argumentând cu pandemia, Moscova a dorit să invite numai 60 de observatori.
OSCE, care a vrut să trimită 500 de observatori, a decis în cele din urmă să renunțe la misiune. Din Europa, doar reprezentanți ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei vor observa alegerile din cea mai mare țară de pe glob. Este vorba despre cinci persoane.
Autor: Roman Goncharenko
Citește și:
