Acordul secret care l-a lăsat pe Putin fără un aliat

Acordul secret care l-a lăsat pe Putin fără un aliat

Trădarea unui aliat al Moscovei a determinat Armenia să renunțe la alianța militară cu Rusia și să se îndrepte către Occident. Pentru Putin, pierderea sprijinului de la Erevan este o lovitură serioasă.

Belarusul a livrat arme avansate unui dușman al Armeniei, chiar dacă atât Minskul, cât și Erevanul erau presupuse aliate într-un pact internațional de apărare condus de Rusia, arată documente secrete obținute de Politico.

Informațiile aruncă o nouă lumină asupra deciziei de săptămâna aceasta a Armeniei de a părăsi alianța militară, o întorsătură dramatică, ce va slăbi autoritatea președintelui rus Vladimir Putin față de fostele națiuni sovietice.

Armenia se află acum pe punctul de a face o întoarcere istorică spre Occident, privind din ce în ce mai mult către Europa și NATO pentru protecție, după decenii în care fosta republică sovietică s-a bazat pe Moscova, notează publicația.

De ce s-a supărat Erevanul pe Moscova

Armenia a fost implicată într-un conflict intens cu Azerbaidjanul, în regiunea Caucazului de Sud, la joncțiunea strategică dintre Asia și Europa, un conflict care a devenit frecvent un război la scară largă.

ADVERTISING

Decizia Belarusului, un aliat de nădejde al Rusiei, de a furniza echipament militar avansat Azerbaidjanului între 2018 și 2022, e privită ca o trădare amară de către Armenia.

Atât Belarusul, cât și Armenia sunt membre ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), alianță militară post-sovietică, creată în 2002 și condusă de Moscova. Teoretic, asemenea principiilor NATO, membrii sunt obligați să se apere reciproc dacă sunt atacați. Azerbaidjanul a părăsit în 1999 o formulă anterioară a acestui bloc.

Premierul armean Nikol Pașinian a anunțat miercuri că guvernul său va începe procesul de retragere din CSTO, susținând că membrii săi "nu-și îndeplinesc obligațiile contractuale, dar plănuiesc un război împotriva noastră cu Azerbaidjan".

Peste o duzină de scrisori, note diplomatice, bonuri de vânzare și pașapoarte de export consultate de Politico arată că Belarusul a ajutat activ forțele armate ale Azerbaidjanului între 2018 și 2022, când tensiunile cu Armenia au atins punctul maxim. Serviciile oferite au inclus modernizarea sistemelor de artilerie vechi și furnizarea de echipamente noi utilizate pentru sistemele de război electronic și contracararea dronelor.

ADVERTISING

Oficialii din Belarus și Azerbaidjan nu au răspuns la solicitarea publicației citate pentru a comenta informațiile.

Printre documentele menționate se numără adrese ale agenției de stat pentru exporturi de arme din Belarus către propriile firme de producție de armament referitoare la comenzile de echipamente de artilerie de ultimă generație pentru Azerbaidjan, precum și corespondența dintre cele două state prin care se aproba achiziționarea de stații mobile de război cu drone pentru forțele armate ale Azerbaidjanului.

Artileria și dronele au fost intens folosite în luptele din ultimii ani dintre forțele armene și cele azere.

ADVERTISING

La fel s-a întâmplat și în războiul din 2020 dintre cele două părți asupra regiunii separatiste Nagorno-Karabah, care se află în interiorul granițelor recunoscute internațional ale Azerbaidjanului, dar guvernată ca un stat nerecunoscut de către populația sa armeană după un conflict brutal care a urmat căderii Uniunii Sovietice.

O ofensivă azeră în septembrie anul trecut a pus capăt independenței de facto a regiunii și a declanșat un exod în masă al celor 100.000 de locuitori.

Într-una dintre comunicările diplomatice obținute de Politico se arată că întreprinderile din Belarus jucau un rol activ în "în restaurarea teritoriilor dezocupate ale Azerbaidjanului, precum și în exportul de bunuri și servicii din Belarus" în această țară.

Forțele azere au lansat, de asemenea, incursiuni pe teritoriul Armeniei în septembrie 2022, ocupând câteva poziții strategice cheie. Armenia a cerut atunci sprijin CSTO, acuzând apoi organizația că nu și-a respectat angajamentele, după ce aceasta s-a oferit doar să trimită o delegație care să constate situația la fața locului.

Luând act de pasivitatea CSTO, Pașinian, liderul Armeniei, a încheiat un acord pentru extinderea unei misiuni UE de monitorizare la granița tensionată dintre cele două foste republici sovietice și a invitat trupele americane la exerciții militare comune.

Belarusul nu mișcă în front fără permisiunea Kremlinului

Pentru Erevan a devenit clar că nu se poate baza pe Vladimir Putin și că trebuie să caute garanții de securitate în altă parte. Trădarea Belarusului a scos din tabăra Kremlinului un aliat important și l-a împins să caute protecție sub umbrela Occidentului, o lovitură serioasă pentru Putin care e pe cale să piardă un stat important din sfera sa de influență.

"Acest echipament a fost folosit cu efecte devastatoare împotriva trupelor armene și a fost furnizat de o țară care se presupunea că era un aliat al Armeniei. În termeni formali, este o încălcare completă a alianței CSTO, dar, în practică, am știut întotdeauna că blocul a susținut mai mult Azerbaidjanul", a spus Eduard Arakelian, analist militar la Centrul Regional pentru Democrație și Securitate din Erevan, care a verificat și confirmat că documentele scurse se referă la echipamentele folosite de Azerbaidjan în războaiele recente, atât în ​​Nagorno-Karabah, cât și împotriva Armeniei.

Deși pe hârtie e un aliat al Armeniei, președintele belarus Alexander Lukașenko l-a descris anterior pe președintele Azerbaidjan Ilham Aliyev drept "omul nostru" și a spus că ar fi greșit ca CSTO să i se opună. "Avem mai mulți prieteni în CSTO decât are Armenia", a spus Aliyev, la rândul său, în 2022.

Pentru Erevan este deranjant nu doar gestul Belarusului de a sprijini direct un adversar, ci și faptul că acest lucru nu s-ar fi putut petrece fără acordul tacit al Kremlinului. "Acest lucru arată cu adevărat că, cu prieteni precum Vladimir Putin, nimeni nu are nevoie de dușmani", a spus Ivana Stradner, cercetător la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor.

"Este ridicol să credem că aceste transferuri ar fi putut avea loc fără știrea Moscovei și că Rusia nu le-ar fi putut opri, dacă ar fi vrut. Nu există loialitate când vine vorba de Moscova – tot ce contează este păstrarea propriei securități, chiar dacă e în detrimentul propriilor aliați", a adăugat ea.

Belarusul l-a convocat pe ambasadorul Armeniei la o întâlnire la MAE, joi, la o zi după acuzațiile lui Pașinian. Reprezentantul diplomatic a fost rechemat ulterior la Erevan, iar ambasadorul Belarusului a revenit la Minsk, marcând ruperea relațiilor diplomatice dintre cele două națiuni.

T.D.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇