Antreprenoriat, design sau autodisciplină sunt câteva dintre competențele de bază pentru economia viitorului, însă școala românească eșuează an de an în pregătirea tinerilor pentru adevărata piață a muncii.
Copiii au nevoie de metacompetențe și profesorii de un masterat didactic, spune Mircea Miclea, psiholog și prof. univ. dr. la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Pandemia ne-a oferit niște lecții valoroase, în ceea ce privește sistemul de educație, a spus fostul ministru al Educației, joi, în conferința ”Examenul de absolvire a pandemiei: Skill-urile de bază garantate de sistem, pe care tinerii trebuie să le aibă la intrarea în economia viitorului iminent”, organizată de cursdeguvernare.ro.
Dacă la finalul liceului un elev are competențe de anteprenoriat, design sau discliplină, are un viitor reușit. Acestea sunt metacompetențe, care vor crea competențe ad-hoc, pentru a face față oricărei necesități.
Mircea Miclea, psiholog și prof. univ. dr. Universitatea „Babeș-Bolyai”
1: Avem nevoie de lecții multimedia pe o platformă națională de e-learning
”Avem neaparat nevoie de lecții multimedia pentru fiecare temă de la clasa a-1-a la a-12-a susținute de cei mai buni profesori din țară. Prestația filmată, scheme, animații.
Lecția multimedia trebuie pusă pe o platformă de învățare națională de e-learning. Acestea ar avea un dublu efect: ar produce o egalizare a șanselor: atât cei din rural, cât și cei din urban ar putea avea acces la cei mai buni profesori din țară. Noi anul acesta nu am facut e-learning, am facut streaming”, a afirmat Mircea Miclea.
”De exemplu, dacă la clasă nu ești prezent între 8 si 9, ai pierdut ora de matematică. Am reprodus asta în online, dar aceste tehnologii permit accesul oriunde, oricand, oricui”, spune el.
Al doilea efect, potrivit specialistului, ar stimula activitatea didactică a fiecărui profesor, pentru că elevii lor vor avea acces la lecțiile multimedia și le vor compara. ”E un stimulent pentru îmbunătățirea prestației”, spune Miclea, amintind că încă de acum 10 ani SUA au arătat că blended learning, online cu offline, e varianta învingătoare.
”Subliniez, e o diversiune a factorului politic: spun că nu există soluții, dar nu e adevărat, ele există de multă vreme, dar nu au fost înțelese”, spune Mircea Miclea.
2: Toți profesorii să urmeze un masterat didactic
Trebuie să trecem la formarea cadrului didactic prin masterat didactic, crede el.
”Este imposibil ca acum să predea în fața copiilor niște profesori formați pe vremea lui Ceaușescu, la actuala complexitate a tehnologiei”, afirmă Miclea, subliniind că doar cu pregătirea inițială e ”imposibil să ai o altă calitate a profesorilor”.
Având în verede că există încă din 2007 analize repetate pe relația clară dintre formarea profesorilor și rezultatele elevilor, ”obligatoriu, din toamnă, masterat didactic pentru toate cadrele didactice”, spune Mircea Miclea.
”Acest mod de a forma cadre didactice după o schemă ceaușistă este falimentar. Trebuie să găsim o soluție pentru modul de pregătire a lor”, afirmă el.
3: Trebuie alocate resurse pentru remedierea pierderilor
Trebuie alocate resurse pentru remedierea pierderilor care au avut loc în această perioadă și e nevoie de un plan riguros pentru recuperarea acestei materii.
”Italia alocă 1 miliard de euro, Marea Britanie - 1,5 miliarde de lire sterline. Dacă nu facem ceva, aceste pierderi se vor rostogoli în anii următori devenind din ce în ce mai mari”, a spus Miclea.
4: Evaluarea de către beneficiar, primul pas pentru salarizarea diferențiată
”Toată prestația didactică a fost văzută de părinți. Să trecem la o evaluare de către beneficiar. S-a făcut transparentă această cutie neagră, clasa”, a spus specialistul.
Potrivit lui, fiecare școală ar trebui să facă o evaluare: note de la 1 la 10 de către parinți. ”În sfârșit, vom putea avea o ierarhizare în funcție de competența lor de predare la clasă și poate fi un început pentru salarizarea diferențiată”, spune el.
Care sunt competențele și metacompetențele de care avem nevoie în viitor?
”Nu știm cum va evolua viața în următorii 10-20 de ani. Gradul de volatilitate a vieții economice și sociale este tot mai mare. Nu puteam prezice noi în decembrie 2019 ce se va întâmpla în ianuarie 2020.
Trebuie să ne gândim: Dacă nu știm exact cum va arăta viitorul, atunci care ar fi competențele pe care noi trebuie să le formăm? Care să genereze, atunci când e cazul, competențele necesare în acel moment. Acestea sunt metacompetențe, pe baza căroroa mintea fiecarui om să producă competențe în funcție de cum arată economia atunci”, a spus Mircea Miclea.
- Să creăm oameni autonomi
Trebuie sa creăm oameni tot mai autonomi, mai spune psihologul. ”Eu cu mintea mea pot să înțeleg lumea și pot să acționez eficient din punct de vedere al educației: la finalul liceului, am asigurat pachetul de cunoștințe necesar și suficient să înțeleagă ce înseamnă știința (ex: Că ARN-ul nu înseamnă un cip care i se bagă în creier), viața economică și socială - și tehnologia”, afirmă el.
Mai mult, el oferă o soluție concretă: liceele teoretice să aibă un modul tehnologic opțional și, invers, liceele tehnologice profesionale să aibă un modul teoretic, încât ei să poată să ia acest modul teoretic. În final, vei avea un absolvent de învățământ teoretic care să poată face o profesie și invers. Modulele tehnologice și teoretice pentru a crește autonomia lor în perspectivă, pentru a-i ajuta să gândească cu mintea lor.
”E nevoie de disciplină, mai ales autoimpusă. Relația dintre nivelul de autodisciplină și reușită este de 0,67. Relația dintre IQ și reușită este de 0,32”, spune el.
- Competențe de antreprenoriat
O altă competență care trebuie dezvoltată este cea antreprenorială. ”Capacitatea de a identifica oportunități: studiezi o disciplină si să descoperi la ce poți folosi. Oamenii care fac antreprenoriat să inspire, să dea modele. Dacă îi punem pe profesori să facă asta, o transformăm în lecție pe liniuțe”, a spus el.
- Competențe de designer
Copiii ar trebui, de asemenea, să învețe să gândească ca un designer. ”Să luăm ca exemplu jocul de Lego: Din piese poți face diverse forme. Din bucățile de cunoaștere, le combini ca să rezulte ceva ce este util. Poate fi folosit ușor de un beneficiar”.
Aceste metacompetențe se pot forma și azi, spune psihologul. De exemplu, competența de autonomie se poate dezvolta și la literatură, și la tehnologie și la altele. ”Mai multe motoare care să tragă în această direcție”, explică el.
”Și mai departe se pot dezvolta, dacă școala iese din turneul ei de fildeș și folosește resursele pe care le are”.
”Dacă la finalul liceului un elev are competente de anteprenoriat, designer sau discliplină, are un viitor reușit. Pentru că aceste competențe pentru viitor, în funcție de situația care va fi, vor reprezenta un fel de cheie de control, apropo de ce se întâmplă la nivelul metacompetențelor. Să ne facă adaptați să facem faţă unei lumi greu previzibile: metacompetențele vor crea competențe ad-hoc, pentru a face față oricărei necesități”, afirmă Mircea Miclea.
Un buget mic pentru educație, o sabotare a economiei naționale
Întrebat ce părere are despre alocarea a doar 2,5% din PIB pentru Educație, în calitate de fost ministru al Educației care a demisionat pentru că i-au fost alocate doar 6 procente din PIB când era în funcție, Mircea Miclea a răspuns:
”Foarte proastă. În criză se văd prioritățile. Cei care alocă un buget atât de redus pentru Educație sabotează principala resursă a acestei țări.
Ce vrem: o economie bazată pe cules de sparanghel? Sau vrem o economie bazată pe tehnologie de vârf? Atunci trebuie să ne alocăm bani pentru educație. E o sabotare a economiei naționale din viitor”, a mai spus Miclea.
Citește și:
