Școala ar trebui să înceapă cel târziu la 1 septembrie, iar deciziile trebuie să fie locale. Viitorul este învățământul hibrid, combinație intre “față în față” și online. Trebuie să facem asta dincolo de criză, pentru mintea generației nativilor digitali, afirmă fostul ministru al Educației, prof. univ dr. Mircea Miclea.
Dacă vrem să devenim o țară prosperă trebuie să exportăm cunoaștere. Dacă vrem să exportăm cunoaștere trebuie să învățam, ca să învățăm trebuie să trecem la blended learning, spune prof. Miclea într-un interviu acordat spotmedia.ro.
Iată principalele declarații:
- Interzicerea discuțiilor teoretice, raționale despre o anumită temă este o reacție medievală și produce efectul invers decât cel scontat. Ce trebuie interzis este prozelitismul ideologic.
- Rectorii ar trebui să se coalizeze și Avocatul Poporului ar trebui să atace la CCR modificarea Legii Educației care interzice discutarea ideologiei de gen.
- Legea Educației a fost modificată fie pentru că se apropie campania electorală, fie din prostie.
- E clar că e nevoie de o educație sexuală, dar nu cred că trebuie transformată într-o materie.
- Ar trebui să încetăm să mai facem presiuni pe programa școlară. Cu cât sunt mai multe materii, cu atât capacitatea elevilor de a învăța este mai redusă.
- Mereu totul se face pe silozuri, pe discipline, pentru că așa e sfânta tradiție care la noi bate mereu inovația.
- Principalul efect al închiderii școlilor este de creștere explozivă a analfabetismului funcțional.
- În satele unde numărul de infectați e zero, ar fi trebuit reluată școala imediat după starea de urgență.
- Să se reia anul școlar măcar de la 1 septembrie, pentru recuperare, dar și ca măsură de siguranță.
- Viitorul este al învățământului hibrid, combinație de “față în față” și online.
- Noi facem la plesneală, pe genunchi, e o criză a gândirii strategice, o domnie a derizoriului în toată gândirea din România. Dacă gândim numai de azi pe mâine, trăim de azi pe mâine.
Cum comentați noua modificare a Legii educației naționale care interzice ”activități în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identității de gen”?
Cred că este o greșeală majoră din cel puțin două puncte de vedere. Întâi, exact ca în Evul Mediu, Parlamentul României interzice anumite lucruri în universități.
Este aberant, o reacție medievală, cu consecințe majore pentru libertatea academică și sper ca universitățile să se coalizeze și să aibă o reacție foarte dură la o astfel de decizie.
Pe de altă parte, decizia face și mai atractive teoriile legate de identitatea de gen. Pentru adolescenți, tot ce e interzis devine cu mult mai atractiv. Dacă le interzici să discute în școli despre homosexualitate, despre transgen, ei vor fi și mai atrași de așa ceva în afara școlii, deci efectul este invers decât cel scontat.
Există totuși părinți de elevi din preuniversitar care se tem că ai lor copii să nu audă de așa ceva ca să nu le vină vreo idee.
Trebuie să facem diferența între a discuta rațional despre o temă și prozelitism. Articolul 7 paragraful 1 din lege, îmi aduc aminte de când l-am scris, spune că se interzic în școli activitățile politice și prozelitismul religios. Am putea extinde la orice prozelitism ideologic, de orice fel.
Dar să interzici discuția teoretică despre o anumită tema este aberant. Repet, o face și mai atractivă.
Părinții greșesc crezând că, dacă nu se discută la școală, copiii lor nu vor fi expuși. Tot Internetul e deschis pentru așa ceva. Deci ce trebuie, probabil, controlat este prozelitismul, nu discuția rațională, argumentată.
De unde credeți că a venit această reglementare adoptată cu un vot destul de larg?
Am două explicații posibile.
- Se apropie campania electorală și politicienii sunt mai atenți la atitudinea BOR, care este în favoarea unei astfel de decizii.
- Pur și simplu cred că nu s-au gândit. Uneori prostia explică foarte multe lucruri și cred că nu au gândit care sunt consecințele. Că vor face și mai atractive discuțiile legate de tema identității de gen pentru adolescenți, și, în același timp, vor încălca libertatea academică.
Reacția coalizată a rectorilor ar trebui să ceară nepromulgarea reglementării?
Cred că rectorii ar trebui să se adreseze președintelui și Avocatului Poporului ca să conteste la CCR acest nou paragraf. Cred, fără a fi specialist în drept constituțional, că încalcă niște drepturi constituționale, de exemplu, libertatea academică, autonomia universitară.
Este al doilea scandal la scurt timp după cel privind orele de educație sexuală din școli. A fost și acolo o greșeală a legiuitorului?
În primul rând, ar trebui să încetăm să mai facem presiuni pe programa școlară. Și așa elevii au foarte multe lucruri de învățat. Și cu cât sunt mai multe materii, cu atât capacitatea lor de a învață este mai redusă, se distribuie pe mai multe tipuri de sarcini, în loc să o ții concentrată.
Programele școlare din alte țări sunt în jur de 5-6 materii, nu mai mult, tocmai ca să focalizezi resursele de învățare pe mai puține discipline.
Eu cred că o astfel de educație sanitară sau sexuală poate fi făcută în multe feluri, în “Școala altfel”, implicând cadrele medicale, implicând specialiști în psihologie. Dar nu trebuie transformată într-o materie de predare.
E greșit să ne gândim că trebuie să avem noi materii dacă vrem să învețe copiii ceva. A fost introdusă în programă educația antreprenorială și, dacă o predau profesorii, cei care nu au antreprenoriatul zi de zi în viața lor, o omoară. Ea ar trebui predată de antreprenori care pot fi aduși în școală în diverse feluri.
Deci e clar că e nevoie de o educație sexuală, dar nu cred că trebuie transformată într-o materie.
Cinci–șase materii în programă sunt posibile dacă se studiază transdisciplinar?
Exact! Și am putea face același lucru. Când studiem ochiul, studiem o parte de fizică - optica, o parte de biochimie, o parte de biologie. Deci centrezi totul pe ce trebuie să înțeleagă elevul - cum îi funcționează ochiul, nu tot felul de bucăți de cunoaștere separate care devin inerte.
Mereu totul se face pe silozuri, pe discipline, pentru că așa e sfânta tradiție care la noi bate mereu inovația. Fiecare e cu disciplina lui și nu se uită la alte discipline.
Nici măcar o dată sau de două ori pe semestru nu se fac ore transdisciplinare, care să îi pregătească pe elevi să gândească transdisciplinar.
Așa cum e ea, școala românească s-a oprit cumva în martie. Ce efecte credeți că va avea ceea ce s-a întâmplat anul acesta asupra generațiilor care au prins, într-o clasă sau alta, criza corona?
Din păcate, principalul efect este de creștere explozivă a analfabetismului funcțional, răspândit în primul rând la acei elevi care nu au mijloace digitale. Ei în această perioadă nu au învățat absolut nimic.
Ar fi trebuit că după terminarea stării de urgență soluția să fie una locală. În satele unde numărul de infectați e zero, ar fi trebuit reluată școala cu jumătăți de clase și cu păstrarea unor măsuri de igienă. Dacă îți păsa de elevi se putea relua școala, astfel încât să recupereze ceva din ce au pierdut.
Al doilea lucru este că s-a văzut foarte clar cât de puțini au fost profesorii cărora chiar le-a păsat de elevi, chiar dacă și-au luat integral salariile. Părinții care au stat acasă cu copiii au văzut lucrul acesta mult mai clar.
Încă nu e târziu să se revină asupra deciziei și să se reia anul școlar măcar de la 1 septembrie, pentru recuperare. Gândiți-vă la copiii din clasa I care au ajuns numai la litera M. Sau la copiii care au ajuns cu tabla înmulțirii numai până la 5x5. Ce faci cu ei, îi bagi așa în clasa următoare?
Ar fi și o măsură de siguranță. Dacă în iarnă va fi din nou o întrerupere, nu e mai bine să-ți iei măsuri de siguranță și să începi școala mai devreme?
Și ar trebui să se înțeleagă foarte clar: viitorul este al învățământului hibrid, combinație de “față în față” și online. Cu fondurile europene și cele de la buget, ministerul ar trebui să demareze acum foarte clar dezvoltarea învățământului digital.
Cum?
Să vă dau un exemplu. Dacă elevul merge la școală, profesorul îi predă față în față o lecție. Dar după aceea el vede lecția, pe tabletă sau de pe telefonul pe care școala i le pune la dispoziție, în trei variante: una remedială, adică lecția ținută pentru cineva care înțelege mai greu, o variantă obișnuită și o variantă avansată, pentru cei foarte buni.
Poate să acceseze aceste lecții de câte ori dorește și înțelege mult mai bine. Asta înseamnă blended learning, să combini învățarea la clasă cu învățarea online, acesta este viitorul.
Și trebuie să facem lucrul acesta dincolo de criză, trebuie să o facem pentru mintea generației digitalilor nativi. Ei au crescut interacționând tot timpul cu tehnologia digitală și mintea lor s-a schimbat în anumite aspecte. Ei preferă să aibă acces la informații oricând, oriunde.
În modul clasic de predare eu am acces la lecția “Teorema lui Pitagora” numai când dl profesor o predă. Dar eu aștept să am acces tot timpul și tu, școală, îmi dai acces numai o dată pe an. Ceea ce e greșit. Trebuie să îmi dai acces de câte ori vreau eu, de unde vreau eu.
Învățământul hibrid e viitorul, e lecția fundamentală pe care trebuie să o învățăm.
Problema nu știu dacă este atât dotarea tehnică, până la urmă cu fonduri europene, investiția e posibilă. Ce facem cu profesorii așa cum i-ați descris chiar dvs?
Într-o primă fază cred că se pot selecta profesorii buni din țara aceasta la fiecare materie și avem destui. Să zicem, pentru matematică selectezi la nivel național 20 de profesori care predau de la clasa a V-a la clasa a XII-a.
Le filmezi lecțiile câteva luni, un an. Aceste lecții se pun pe platforma online de învățare unde eu, elev, să am la dispoziție o lecție predată de cei mai buni profesori din țară, indiferent dacă nu mă duc la școală sau mă duc, dar doresc să am și o posibilitate de a asculta când și de câte ori vreau eu.
Asta e prima fază și se poate face în câteva luni. În faza a doua, trebuie să pregătești toate cadrele didactice să învețe tehnologia învățământului hibrid: metodica predării în regim de blended learning. Asta înseamnă formarea în câteva luni a tuturor cadrelor didactice. Se poate face!
Și urmează faza a treia, în care perfecționezi conținuturile mereu. Asiguri copiilor oriunde s-ar afla ei șansa de a avea acces la lecțiile celor mai buni profesori, dar și șansa profesorilor mai puțin pregătiți să vadă un model și să încerce să predea mai bine. E o modalitate de a forța perfecționarea profesorilor.
Și nu credeți că sindicatele ar linșa orice ministru care ar introduce așa ceva?
Tocmai de aceea nu cred că e sarcina unui ministru. Prin amânare, problemele din învățământ au devenit atât de grave încât nu pot fi rezolvate decât de un întreg guvern. Și dacă un întreg guvern își asumă această politică, nimic nu-l poate opri să o pună în practică.
Noi trebuie să ne gândim dacă vrem să devenim o țară prosperă sau nu. Dacă da, trebuie să fim conștienți că viitorul este al exportului de cunoștinte, de tehnologii, nu de resurse naturale, ele se vor termina.
De ce anumite produse sunt cele mai profitabile? Ce din ele le face profitabile? Cunoașterea. Câștigi cel mai mult exportând cunoaștere, nu lemn sau trimițând oameni la cules sparanghel.
Deci dacă vrem să devenim o țară prosperă trebuie să exportăm cunoaștere. Dacă vrem să exportăm cunoaștere trebuie să învățam, ca să învățam trebuie să trecem la blended learning.
Învățarea în momentul acesta este distribuită, putem să învățăm mai bine din mai multe surse, nu dintr-una, școala, așa cum am fost învățați.
Și pentru această generație nouă nu ar fi mai important să știe unde să caute cu un click decât să memoreze?
Absolut, dar pentru acest lucru trebuie să schimbăm modul în care se face evaluarea. Ce înseamnă să știu este determinat de felul în care te evaluează profesorul. Dacă el te evaluează în funcție de cât de bine reproduci notițele, pentru tine a ști înseamnă a memora.
Cum credeți că ar trebui să reînceapă școala în toamnă în condițiile date, adică încă departe de învățământul hibrid?
Trebuie trecut la decizii locale, nu o singură decizie pentru toți elevii din toată țara. Eu sunt sigur că 90% din satele din România nu au niciun infectat cu Covid. De ce să nu înceapă copiii școala, cu norme de igiena desigur?
Luni în Franța începe școala la toate nivelurile, cu reguli clare care pot fi preluate, acolo unde nu ai focar.
Se pot face primele două ore cu doar jumătate de clasa. Profesorii oricum nu predau o ora întreagă, prima jumătate de oră fac evaluare, pun absențe etc. Deci în 4 jumătăți de oră poți preda cât în patru ore obișnuite.
După care o oră pauza, ca să nu se întâlnească prima jumătate de clasă cu cealaltă. Și tu, profesor, nu predai mai mult, ai aceeași normă de predare.
Și între timp începi programul de selectare a profesorilor foarte buni ale căror lecții să fie predate. Ministerul are un progam CRED de reformă curriculară din care ar putea să-i plătească pe acești profesori.
Noi trebuie să recuperăm ce trebuia făcut de acum 10 ani. Art 70 pe care l-am scris acum 10 ani în Legea Educației spunea că trebuia făcută platforma națională de e-learning și biblioteca școlară virtuală, apoi am tot spus cum trebuie făcut, pe pași. Nu s-a luat în seamă.
De ce? Nu cred că era cine știe ce investiție…
Nu era. Nu știu de ce. Cred că prostia explică foarte multe lucruri. Am tot explicat mai multor miniștri că viitorul este al blended learning, pe baza unor studii făcute în SUA. Cred că din lipsă de interes și de perspectivă, de a gândi anticipativ.
Noi facem la plesneală, pe genunchi, e o criză a gândirii strategice, o domnie a derizoriului în toată gândirea din România. Derizoriul și gândirea derizoriului e monedă curentă, iar gândirea strategică aproape nu mai există. Daca gândim numai de azi pe mâine, trăim de azi pe mâine.