Școlile ar trebui să fie ultimele instituții care să fie închise și primele care trebuie deschise. Totodată, școlile trebuie testate prioritar. Eu văd însă că ministerul este mai degrabă preocupat să închidă școli în loc să fie preocupat de redeschiderea lor. O abordare comodă, care nu se bazează pe date, chiar e împotriva lor, afirma prof. univ. dr. Mircea Miclea, fost ministru al Educației.
Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, prof. Miclea a arătat ce măsuri ar trebui luate urgent pentru ca pierderile copiilor să nu se mai acumuleze și a atras atenția că învățământul hibrid este greșit aplicat în România.
Iată principalele declarații:
- Cifrele Ministerului Sănătății arată că, înainte de 15 septembrie, proporția copiilor şi adolescenților până la 19 ani care aveau Covid era de 6,18%, iar acum e 6,53%.
- Dacă încă un an se acumulează pierderi, din păcate, ele ar putea să atârne extrem de greu. Pentru că pierderile sunt cumulative.
- Numărul de interacțiuni crește pe rețelele de socializare, însă profunzimea lor se reduce. Avem foarte mulți “friends”, dar puțini prieteni.
- Orice instrument te abilitează pe anumite dimensiuni și te debilitează pe alte dimensiuni. Nu instrumentul e problema, ci modul de utilizare a acestuia.
- Cei mai afectați de școala online sunt cei din primele clase și generația aflată acum la adolescență, cei pe finalul liceului.
- Dacă o școală nu are niciun caz de Covid nu înțeleg de ce o închizi, doar pentru că face parte dintr-un oraș cu 3 la mie.
- Trebuie intensificate testările la școlile închise. Eu aud doar de școli închise, nu și de școli redeschise.
- Trebuie o linie bugetară la Ministerul Educației pentru învățământul remedial. Aceasta e o investiție, nu e un cost.
- Toate universitățile trebuie să treacă la formarea personalului didactic din anul universitar viitor.
- Învățământ hibrid nu înseamnă să împarți clasa în două, ci să decizi ce e mai bine să predai în clasă, față în față și ce temă se poate preda sau consolida online.
- Aceasta este valoarea adăugată a sistemului online: indiferent de calitatea profesorului din fața mea, am acces la lecția celui mai bun profesor și mă uit la ea până când înțeleg.
- Oamenii sunt copleșiți de emoțiile lor. Un stat emoțional e un stat imoral. Statul trebuie să fie eficient, nu emoțional. Gestionarea pandemiei a fost excesiv de emoțională.
Aproape zilnic alte și alte școli trec în scenariul roșu și elevii se întorc online. Este o soluție inevitabilă, o fatalitate?
Consider că e o mare greșeală modul în care se procedează. Să ne uităm puțin la date. Acum câteva zile, OMS a publicat un studiu în care arăta că nu școlile sunt focare de infecție Covid.
Anterior, studii din Germania, Spania, Norvegia, Elveția au arătat clar că începerea școlilor în varianta clasică nu crește numărul cazurilor de Covid.
Cifrele Ministerului Sănătății de la noi arată că înainte de 15 septembrie proporția copiilor si adolescenților până la 19 ani care aveau Covid era de 6,18%, iar acum e 6,53%.
Deci proporția este extrem de mică raportat la totalul populației, iar începerea școlii și o lună de cursuri nu au avut niciun impact în răspândirea Covid la nivelul copiilor.
Puse toate la un loc, aceste date arată că școlile nu trebuiau închise. Eu văd însă că ministerul este mai degrabă preocupat să închidă școli în loc să fie preocupat de redeschiderea lor. O abordare care nu se bazează pe date, chiar e împotriva datelor.
De ce?
Cred că e comod. Și poți să scuzi rezultatele slabe ale elevilor și prestația deficitară a sistemului educațional cu faptul că ai închis școlile.
E o decizie proastă. Cred că, pe baza datelor, școlile ar trebui să fie ultimele instituții care să fie închise și primele care trebuie deschise. Totodată, școlile trebuie testate prioritar.
Nu putem să ne jucăm cu această generație! Dacă încă un an de zile se acumulează pierderi, din păcate, ele ar putea să atârne extrem de greu. Pentru că pierderile sunt cumulative.
Dacă nu înveți tabla înmulțirii anul acesta, nu poți înțelege extragerea rădăcinii pătrate mai târziu și nici rezolvarea ecuației de ordinul 2 peste alți ani.
Efectele vor fi dezastruoase mai ales în condițiile în care avem o rată de analfabetism atât de mare.
Pierderile sunt doar la nivel cognitiv?
Sunt și pierderi majore la nivel socio-emoțional. Competențele socio-emoționale, de exemplu, capacitatea de a interacționa, de a comunica, de a argumenta, de a face față unui conflict și de a-l gestiona, de a fi empatic sunt esențiale pentru performanțele și bunul echilibru al vieții de adult.
Ele se formează doar prin interacțiune directă și pierderile la nivelul lor vor atârna extrem de mult în dezvoltarea emoțională, psihologică a copiilor.
Dar vorbim despre copii care, după cum chiar dvs spuneați, sunt nativi digitali, au creierul deja format pentru online, pentru tehnologie, au chiar nevoia pentru acest tip de educație tehnologizată. Nu pot capătă și competențele socio-emoționale în interacțiunea online?
Cu siguranță creierul lor e influențat de utilizarea tehnologiei. Dar ea nu îți poate da sentimentul de proximitate. Studiile arată clar că, de exemplu, numărul de interacțiuni crește pe rețelele de socializare, însă profunzimea lor se reduce. Avem foarte mulți “friends”, dar puțini prieteni.
Școala avea rolul de a crea o identitate de generație, de a dezvolta lidership-ul. Nu-l poți dezvolta din fața laptopului din apartamentul tău. Capacitatea de a-i influența pe ceilalți, capacitatea de lidership se face în interacțiunea cu un colectiv.
Noi trebuie să folosim tehnologiile, într-o variantă hibridă, dar trebuie să înțelegem și limitele lor. Orice instrument te abilitează pe anumite dimensiuni și te debilitează pe alte dimensiuni. Nu instrumentul e problema, ci modul de utilizare a acestuia.
Trebuie să folosim instrumentele digitale în mod inteligent și atunci vom obține valoarea maximă.
Care este zona de vârstă cea mai afectată de trecerea în online?
Toți copiii sunt afectați, dar cei mai afectați sunt cei din primele clase, când interacțiunea cu învățătoarea/învățătorul e critică pentru că se formează niște deprinderi motorii de scriere, de citire, care necesită mai mult decât în alte etape proximitatea cadrului didactic care să îți arate cu mâna lui peste mâna ta cum să scrii o literă sau o cifră.
Atașamentul la această vârstă presupune relația spațial proximală.
Afectată este și generația aflată acum la adolescență, cei pe finalul liceului. Este o perioadă în care nevoia de apartenență la un grup este mai mare decât la alte vârste. Îți dezvolți identitatea prin raportare la cei cu care ești într-un anumit grup.
Oricare ne putem aduce aminte că grupurile cele mai frumoase erau în liceu și le păstram o viață întreagă. Impactul acestei deprivări de interacțiunea reală este mai mare.
Există pentru aceștia și un sentiment de decuplare de colegii de generație din restul țărilor care merg la școală și o teamă că vor fi dezavantajați când vor încerca să studieze mai departe în străinătate.
Cred că atitudinea lor e îndreptățită și, din păcate, unii vor fi defavorizați pentru că se vor acumula pierderi. Sper să fie și acesta un mesaj pentru minister să permită copiilor să meargă la școală cum se merge în alte părți, în condițiile în care datele arată că școala nu e un pericol major.
Ce măsuri ar trebui luate pentru ca școlile să rămână deschise? Mă refer la ce se poate face acum pentru că peste vară nu s-a făcut mai nimic.
Da, din păcate, nu s-a făcut ceea ce ar fi trebuit. Școala ar fi trebuit să reînceapă față în față în aprilie, când numărul de cazuri era redus, ar fi trebuit ca peste vară să se facă învățare remedială pentru recuperarea materiei pierdute.
Noul an școlar să înceapă la 1 septembrie tocmai pentru a avea o rezervă de predare, știind că urmează să se accentueze problemele în toamnă și iarna. Le-am spus și eu, și alții, dar mesajul a ajuns la urechi surde.
Acum cred că se pot face câteva lucruri:
- Trebuie decuplată funcționarea școlii de anumiți indicatori statistici referitori la incidența Covid într-o anumită populație într-un oraș sau județ. Dacă o școală nu are niciun caz de Covid, nu înțeleg de ce o închizi doar pentru că face parte dintr-un oraș cu 3 la mie.
- Trebuie intensificate testările la școlile închise. Dacă școala a fost închisă pentru un anumit număr de cazuri de Covid în interiorul ei, trebuie retestate persoanele respective, trebuie testat un eșantion semnificativ din școală în cauză și dacă el iese bine se redeschide școala. Eu aud doar de școli închise, nu și de școli redeschise. Cele închise acum o lună de ce nu au fost redeschise?
- Se discută despre buget, Guvernul trebuie să prezinte măcar un proiect în aceste săptămâni, e obligat de Constituție. În acest buget trebuie trecută o linie bugetară la Ministerul Educației pentru învățământul remedial. Cu siguranță și în acest an vor fi pierderi de învățare și trebuie să stabilești de acum un buget, astfel încât să oferi soluții pentru că acești copii să recupereze pierderile: să facă meditații, să aibă acces la mai multă tehnologie etc. Dar linia bugetară trebuie stabilită acum ca să nu te trezești anul viitor că ar trebui să faci învățământ remedial, dar nu ai bani. Știm de acum ce trebuie să facem! UK a alocat pentru vara trecută un miliard și jumătate de lire sterline pentru învățământul remedial în condițiile în care ei au un procent de analfabetism cu mult mai redus. Dar și–au pus problema pierderilor masive pentru elevi, pentru economie. Aceasta e o investiție, nu e un cost.
- Obligatoriu toate universitățile trebuie să treacă la formarea personalului didactic din anul universitar viitor. Decizia trebuie luată acum, ca să se știe. Este absolut imposibil ca prin această formă de DPPD (Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic) să poți pregăti un cadru didactic pentru predarea din secolul XXI. Vedem acum cât de slab performează cei care au fost pregătiți exclusiv prin DPPD. Este aberant să continuăm în același fel. Am aflat la începutul anului că au fost dați ceva bani unor universități pentru a pilota masteratul didactic. Paragraful e scris în Legea educației de 10 ani. Era bazat pe o grămadă de cercetări. Am rămas stupefiat: ce pilotăm anul acesta? Că apa caldă e apă caldă? Vedem acum cu toții că nu poți pregăti cadre didactice să facă față unui învățământ de tip hibrid, făcut în mod inteligent, fără să ai o pregătire didactică inițială pe un termen mai lung.
Cum e inteligent? La noi hibrid înseamnă jumătate în clasa, jumătate acasă. Și cei de acasă nu înțeleg mare lucru din ce vorbește profesorul.
În niciun caz nu se face așa. Ai anumite teme care necesită prezența față în față și anumite teme care pot fi învățate online.
De exemplu, necesită prezența față în față orice temă care presupune învățarea inițială a unor operații de bază. Exercițiul cu acele operații, consolidarea cunoașterii dobândite se pot face online.
Sunt anumite lucruri care pot fi făcute mai bine online decât față în față. De exemplu, pentru unele subiecte de geografie este evident că învățarea online e preferabilă pentru că ai la dispoziție multe aplicații. În clasă ne uităm la Power Point despre Google Maps, online chiar folosim Google Maps.
Deci utilizarea inteligentă a sistemului hibrid înseamnă să te uiți la ce anume trebuie să predai. Și în funcție de asta decizi ce e mai bine să predai în clasă, față în față, nu jumătate-jumătate, și ce temă se poate preda sau consolida online.
Și mai e ceva. Învățământul online înseamnă că ai niște lecții multimedia model pentru fiecare subiect. Asta înseamnă că întâi selectezi profesorii buni din țara aceasta, îi filmezi cum predau, adaugi la filmul respectiv exemple, contraexemple, texte, animație, indicii de rezolvare a problemelor.
Toate formează o lecție multimedia model, ea este pusă pe platformă. Lecția multimedia model a celui mai bun profesor este oferită tuturor elevilor din țară.
Aceasta este valoarea adăugată a sistemului online: indiferent de calitatea profesorului din fața mea, am acces la lecția celui mai bun profesor și mă uit la ea până când înțeleg. Se poate face acest lucru cu toate lecțiile din clasa I până în clasa a XII-a.
Așa trebuie conceput învățământul online. Trebuie un buget, trebuie identificați profesorii și la sfârșitul anului am putea avea lecțiile model.
În felul acesta vom avea un efect de egalitate socială, pentru că acum adesea diferența dintre elevi o face diferența de calitate dintre cadrele didactice.
Și un alt efect ar fi că inclusiv cadrele didactice, știind că vor fi comparate de părinți și elevi cu prestația celor mai buni profesori, vor face efortul de a-și îmbunătăți predarea. Un efect de stimulare a dezvoltării prestației didactice și la profesori.
Sunt simple lucrurile acestea, trebuie doar să gândești puțin...
Deci hibrid nu înseamnă să împarți elevii, ci materia?
Bineînțeles. Cum să împarți copiii?
Spuneați că școlile ar trebui să fie ultimele instituții închise. Dar în societate presiunea este mai degrabă pentru închiderea lor, iar cei nemulțumiți se gândesc mai degrabă că nu au unde să “parcheze copiii” cât sunt la serviciu. Nimeni nu prea e îngrijorat de pierderea congnitivă și socio-emoțională. Nu trimitem copiii la școală ca să nu infecteze bunicii, dar bunicii se duc în mulțimi de zeci de mii de oameni la moaște. Nu avem o problemă și la nivel de societate?
Este o problemă majoră. Dar lidershipul într-un stat are funcția de a arăta oamenilor nu următorul pas, ci al doilea pas și mai departe. Lidership înseamnă să vezi mai încolo decât văd oamenii în mod obișnuit.
Oamenii sunt copleșiți de emoțiile lor. Statul nu are voie să fie copleșit de emoții. El trebuie să fie eficient. Datoria lui nu se referă numai la prezent, ci și la ce va fi mâine, ce va fi poimâine, pentru că răspunde de gestionarea unei națiuni care trăiește multe generații.
Un stat emoțional e un stat imoral. Statul trebuie să fie eficient, nu emoțional. La noi problemele se pun emoțional, gestionarea pandemiei a fost excesiv de emoțională, nu s-a pus accent pe gestionarea eficientă.
Dacă statul ar fi eficient, ar arăta părinților care sunt datele și le-ar spune: “luăm decizia bună pentru copiii voștri pentru că ne gândim mai încolo” . Asta trebuie să facă un stat.
Un lidership bun poate contracara în bună măsură atitudinile deficitare față de școală.
Iar statul e responsabil și de sisteme, de sănătate, economie, de educație, nu numai de oameni, nu numai de numărul infectaților de azi. Distrugerea unui sistem acum are impact pe felul cum vor trăi oamenii peste 5 ani și chiar mai mult.
Citește mai multe despre funcționarea școlilor din România în vremea Covid:
Lista localităților unde toate școlile s-au închis şi elevii învaţă de acasă
Câți copii s-au îmbolnăvit de Covid de la începerea școlilor și ce zice Orban