O mică școală din Călărași a reușit ceea ce toată lumea cere de la sistemul românesc de învățământ. Din postura de școală pilot, școala gimnazială din Curcani condusă de directorul Viforel Dorobanțu a fost prima care a renunțat la teze, a scăzut numărul de ore de matematică și a devenit într-un timp foarte scurt atractivă pentru elevi. De fapt, una din propunerile sale a fost chiar preluată de Ministerul Educației și implementată în anul scolar 2022-2023.
Viforel Dorobanțu este absolvent al facultății de Fizică dar și de Tehnologia Informației și a Comunicațiilor și este în învățământ de 23 de ani. Încă de când a început să predea fizică la clasă și-a dat seama că stilul clasic de predare este neatractiv pentru noile generații și și-a dorit să fie un pilon pentru schimbare.
În 2019, sub umbrela asociației ”Ține de noi”, a organizat întâlniri cu elevii, cu reprezentanții inspectoratului din Călărași, cu reprezentanții Casei Corpului Didactic, întâlniri în care a vorbit deschis despre schimbarea pe care o voia în cadrul șolii în care devenise deja director. Propunerea a ieșit la lumină pe 1 martie 2021, în plină pandemie și a ajuns direct pe masa Ministerului Educației.
Directorul Anului 2022 pentru Inovare
Ce scria în propunere? Viforel Dorobanțu cerea ca școala gimnazială nr. 1 din Curcani să devină școală-pilot pentru un alt stil de predare, iar pentru asta a și câștigat titlul de Directorul Anului 2022 pentru Inovare din partea Asociației pentru Valori în Educație.
”Ne-am dat seama că ceea ce ar trebui să cerem ar însemna să fie schimbări fundamentale. Adică nu modificări de fațadă pe care le putem include și în alte circumstanțe, ci care într-adevăr să poată să schimbe ceva.
Extrem de simplu si concret, am coborât studiul fizicii de la clasa a VI-a la clasa a V-a, studiul chimiei de la clasa a VII-a la clasa a VI-a.
La limba română, engleză și franceză, au stat laolaltă doamnele profesoare și au corelat lucrurile astfel încât principalele concepte pe care ar fi trebuit să le cunoască să înceapă întâi cu predarea lor în limba română. Adică era o discordanță între când studiau diateza. La un moment dat, studiau mai întâi diateza în limba străină în loc s-o învețe la limba română.
La informatică și TIC, din nou, domnul profesor a renunțat la unele conținuturi și a adăugat altele. Și aici a modificat programa.
La geografie, domnul profesor a considerat că unele conținuturi dintr-a VII-a este mai corect să fie făcute într-a V-a, cele din a VI-a, într-a VII-a, după experiența dânsului, că are peste 20 de ani în învățământ.
Începând de la clasa a V-a, am renunțat la o oră de matematică. Deci nu mai facem 4 ore de matematică, ci facem 3 ore de matematică. Și astfel am avut loc pentru acele ore de fizică și de chimie pe care le-am coborât la a V-a și la a VI-a.
Avem norocul să avem și o consilieră în școală și a reconfigurat ce se studiază la consiliere în școală, a restructurat întreaga programă pe 8 module, așezate într-o ordine logică și, mai ales, corespunzând vârstei și preocupărilor pe care le au copiii ăștia începând de la 12 ani.
La Istorie, la Muzică și la Educație fizică nu au făcut modificări, dar măcar au achiesat toți că trebuie să facă schimbări în modul de predare”, povestește Viforel Dorobanțu pentru spotmedia.ro
”Vrem ca tot ce studiem cu copiii să fie cât mai mult legat de practic. Adică, dacă studiem ceva la matematică nu studiem de dragul profei sau de dragul mamei sau al tatălui, ci că acea noțiune ne trebuie la ceva. Ei, acel ceva a însemnat pentru noi corespondența între realitatea dincolo de gardul școlii și ceea ce înseamnă studiul matematicii, al chimiei”, spune el.
Pilotarea a constat într-un Ordin de Ministru al Educației prin care a primit derogare de la planul-cadru (numărul de discipline pe fiecare oră), derogare de la programa școlară (au avut libertatea de a-și face altă programă), derogare de la stilul normal de predare și a obținut aprobare pentru stilul blended-learning (adică online-ul nu mai devenea o modalitate de învățare doar în condiții de calamități, ci una uzuală).
”În cadrul acestor derogări am găsit cheia pentru orice profesor care spune eu sunt extraordinar de bun profesor dar sistemul ăsta mă încorsetează și nu pot să dovedesc cât pot. Ei, uite, noi am încercat să rupem barierele acestea și fiecare a avut ocazia să-și arate adevărata capacitate de a inova. De a-și aduce exact programa spre realitatea înconjurătoare pe care copiii ăștia o trăiesc”, mai spune directorul de la Curcani.
Absenteismul a scăzut de la 40% la 10%
În tot acest timp cea mai mare teamă a fost de reacția copiilor, mai ales cei care începeau să studieze fizica la clasa a V-a. Dar copiii s-au integrat în noul sistem cu mare ușurință, ba chiar au ajuns să iubească școala.
După primul an de pilotare rata absenteismului a scăzut de la 40% la 10% și procentul corigenților la matematică, limba română, fizică, chimie, limbi străine a scăzut de la 30% la 15%.
”Spre exemplu, acum noi avem clasa a V-a și a VI-a în pilotare. Clasa a VI-a de acum, în clasa a V-a ei nu au știut, în clasa a V-a ei nu veneau la școală din varii motive - că sunt părinții plecați, că nu avea cine să-i supravegheze - Când au auzit de la colegi și au văzut că se face altfel de școală, acum au venit la școală. Unii dintre ei rămăseseră repetenți.
De ce veniți acum și nu ați venit anul trecut?
Anul trecut se făcea altfel de școală, nouă ne place asta.
De ce?
E mai pe sufletul nostru.
Mă făceam că nu înțeleg.
Păi ne explicați de ce trebuie să învățăm nu-știu-ce teoremă, ne învățați să măsurăm o arie, ne învățați de ce trebuie să învățăm ce e aia viteză.
Din punctul meu de vedere noi facem lucrurile extrem de simplu. La un moment dat putem părea trivial de simpli. Pentru că, până la urmă, ținem cont de cu ce pleacă copilul ăla din clasă. Lucru pentru care, în sistemul normal, lumea se ascunde în spatele programei indiferent dacă copilul a înțeles sau nu”, povestește Viforel Dorobanțu.
Din Curcani în toată țara
Și iată cum o școală mică din Călărași a dat sistemului de învățământ un imbold. Ideea directorului de a renunța la teze a fost preluată în sistemul național de învățământ.
”Multe din lucrurile încercate de școlile-pilot văd că au fost preluate. Și modularizarea a fost făcută de o școală din Baia Mare. Noi cu renunțarea la lucrările scrise. A fost o chestiune care a fost preluată și ne pare bine”, spune el, încântat.
Și nu vrea să se oprească aici.
”După cei patru ani în care noi sperăm să fie preluate extrem de multe lucruri în sistemul național, este imposibil să nu găsim noi ceva de pilotat. Dacă nu cumva se va introduce în noua Lege a Educației sau prin Ordin de Ministru, noi vom încerca să facem robotica disciplină. E totuși ciudat, avem olimpiadă de robotică dar la noi în învățământ nu avem disciplina robotică. Cluburile de robotică pe care le fac profesorii în câte o școală din țară, astea sunt în afara sistemului. Noi o să încercăm să introducem robotica sub formă de disciplină obligatorie”, explică profesorul Dorobanțu.
Spre exemplu, o idee cu care cochetează este aceea de a-i da elevului să-și aleagă materiile pe care vrea să le studieze.
”Când am început discuția în 2019, am gândit propunerea noastră ca să le propunem niște domenii de învățare, nu arii curiculare. Noi am denumit opt domenii de învățare.
Și ne-am gândit inițal așa: într-a V-a sau a VI-a, când încă sunt micuți, să fie obligatorii șase din cele 8 module și 2 să și le aleagă.
Într-a VII-a și într-a VIII-a, să fie obligatorii 5 și 3 să și le aleagă. Cu cât înaintează în vârstă și sunt mai responsabili, să le dăm șansa să decidă ceea ce urmează mai departe.
Ăsta ar putea fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla în învățământul românesc, ca din niște domenii de învățare elevii să aibă la alegere un număr din ce în ce mai mare pe măsură ce înaintează în vârstă.
În mâna cui stă schimbarea?
Întrebat în cât timp va ajunge școala românească să arate ca și alte școli de afară, Viforel Dorobanțu spune că totul depinde de profesori.
”Nu depinde de Ministerul Educației, nu depinde de legea educației, depide de profesori. Dacă profesorii sunt de acord că trebuie să facem o școală pentru copii și nu pentru norme, lucrurile vor fi corecte. Până atunci nu vor fi. Prin lege nu poți să obligi profesorul să își schimbe demersul lui în școală, în clasă, efectiv.
Mi s-ar părea corect ca salariile în învățământ să fie date totuși pe baza unor indicatori de performanță pe care îi realizează profesorul. Și nu mă refer la performanță însemnând că dacă am olimpic am performanță, nu am olimpic, nu am performanță. Vă spun din propria experiență pentru că am o școală din mediul rural, cu 60% populație romă în localitatea în care se află. Performanță mai mare de a-l aduce de la 3 la 5, sau de la 4 la 6 sau 7 nu există”, spune el.
Un alt pilon al schimbării este ministerul, în opinia directorului premiat pentru inovare de către Asociația pentru Valori în Educație.
”Mult din ceea ce am făcut noi în pilotare se datorează deschiderii la minte pe care a avut-o Radu Szekely (fost secretar de stat în Ministerul Educației - n.red), Monica Anisie a trimis propunerea în Guvern și a fost aprobată, dar cel care a negociat cu fiecare școală în parte a fost Radu Szekely. Și a spus clar: cu cât cereți lucruri normale, cuminți, n-o să vi se aprobe pilotarea. Cu cât cereți lucruri mai îndrăznețe, mai demne de încercat, cu atât mai mult aveți șanse să vi se aprobe pilotarea.
Și de aia am și cerut: renunțăm la teze, scădem ore la mate, dacă tot facem o treabă, s-o facem calumea.
Nu mai sunt așa îndărătnici, să fie extrem de reticenți la ce vine din teritoriu. Cel puțin în cazul nostru a fost o extraordinară deschidere”, spune el.
Curaj! Pilotarea înseamnă că încerci ceva
Având deja experiență în pilotare, Viforel Dorobanțu îi îndeamnă pe ceilalți directori de școli să fie curajoși și să-și asume eventuale eșecuri pe acest drum al inovării.
”Până la urmă pilotarea înseamnă că încerci ceva. Nu-ți garantează nimeni că 4 ani lucrurile vor funcționa 100%. Noi am spus că dacă 80% din ce ne-am propus se realizează, din punctul nostru de vedere e o reușită. Și eventualele eșecuri ni le asumăm. Dar esența pilotării constă în faptul că în cei 4 ani de zile, în fiecare an putem să aducem îmbunătățiri la ceea ce n-a mers în anul anterior”, afirmă directorul școlii din Curcani.
În plus, spune el, acum în PNRR există o axă pentru școlile-pilot. ”Și ar fi păcat, cei care suntem pilot sau cei care vor să devină pilot, să nu acceseze programul acesta. Și ai găsit și finanțare”, conchide el.