Piața europeană de legume și fructe trece printr-o transformare accelerată, pe fondul creșterii masive a importurilor din afara Uniunii Europene.
Usturoiul, căpșunile și prunele provenite din țări terțe ajung să înlocuiască tot mai mult producția locală, punând o presiune tot mai mare pe fermierii europeni.
Usturoiul: China domină piața europeană
În ultimul deceniu, importurile de usturoi în Europa s-au dublat, ajungând în 2024 la aproape 90.000 de tone. Aproximativ 70% din această cantitate provine din China, care domină piața prin costuri extrem de reduse de producție, arată date citate de publicația Világgazdaság.
Fermierii europeni avertizează că diferențele de reguli și controalele limitate la import riscă să scoată producția locală de pe piață.
Spania, cel mai mare producător de usturoi din UE, cu o producție anuală de circa 315.000 de tone, se confruntă cu dificultăți majore în a concura cu prețurile practicate de producătorii din Asia și Africa. China dispune de cea mai mare suprafață de sere din lume – aproximativ 1,3 milioane de hectare, de patru ori mai mult decât totalul serelor din toate statele UE.
Pe lângă China, Argentina, Egiptul și Uzbekistanul sunt alți furnizori importanți de usturoi pentru piața europeană.
Căpșunile: producția UE scade, importurile cresc
Presiunea importurilor nu se limitează la usturoi. Producția de căpșuni din Egipt s-a dublat în ultimii zece ani, afectând serios fermierii europeni. Deși Spania, Polonia și Țările de Jos rămân principalii producători din UE, producția totală europeană a scăzut cu peste 10%.
China este lider mondial și la producția de căpșuni, însă Egiptul și Turcia înregistrează unele dintre cele mai rapide creșteri. Serbia și Turcia sunt considerate piețe de urmărit, avantajul lor de preț fiind semnificativ chiar și comparativ cu țările din Africa de Nord.
Prunele: Moldova câștigă teren pe piața UE
În cazul prunelor, Spania este principalul exportator pe piața internă a Uniunii Europene, urmată de Țările de Jos și Italia. Importurile totale depășesc 115.000 de tone, iar Africa de Sud, Chile și Turcia domină livrările din afara UE.
Moldova și-a crescut rapid cota de piață și furnizează în prezent peste 40% din prunele importate în UE.
În Ungaria, prunele sunt cultivate pe aproximativ 7.000 de hectare, cu o producție anuală de circa 35.000 de tone.
Controale puține, reguli diferite
Deși Uniunea Europeană are unul dintre cele mai stricte sisteme de siguranță alimentară din lume, doar 1–2% din mărfurile importate sunt efectiv inspectate în mari porturi precum Rotterdam sau Hamburg.
Produsele din țări terțe sunt verificate în principal pentru reziduuri de pesticide, nu și pentru condițiile de producție. În schimb, normele fitosanitare stricte se aplică aproape exclusiv fermierilor europeni, ceea ce creează un dublu standard. Acesta afectează competitivitatea producătorilor din UE și ridică semne de întrebare privind siguranța alimentară pentru cei aproximativ 450 de milioane de consumatori europeni.
Costurile mult mai mici de producție din afara UE oferă un avantaj competitiv major importatorilor, chiar și atunci când sunt incluse cheltuielile de transport, însă volumele mari nu garantează automat o calitate superioară a produselor.