Scumpirea gazelor e cauzată, de fapt, de o „furtună perfectă”. Ce nu spune ministrul Energiei, când dă vina pe ruși

Scumpirea gazelor e cauzată, de fapt, de o „furtună perfectă”. Ce nu spune ministrul Energiei, când dă vina pe ruși

Ministrul Energiei a susținut de curând că rușii de la Gazprom sunt de vină pentru creșterea facturilor la gaze din ultima vreme. Însă tabloul scumpirilor este mai amplu de-atât, fiind cauzate de un cumul de factori care au creat o „furtună perfectă”.

Referitor la preţurile la gaze - este o creştere pur şi simplu dirijată de către Federaţia Rusă, de către Gazprom”, concomitent cu o creștere a consumului, a transmis ministrul Energiei, Virgil Popescu, în cadrul unei conferințe de presă. Oficialul a promis ajutoare pentru 10 milioane de români pentru plata facturilor în această iarnă și a estimat că prețurile vor scădea după darea în funcțiune a gazoductului Nord Stream 2, un proiect al Rusiei care nu e ocolit de controverse.

Da, într-adevăr, prețul gazelor naturale la consumatorul final a înregistrat o creștere semnificativă în primele șase luni din 2021, de 20%, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Dar situația nu e atât de simplă pe cât a lăsat ministrul să se înțeleagă. Vom încerca să explicăm această „furtună perfectă” a scumpirilor și rolul gazului cumpărat la ruși.

Gas Release Program are efecte în cascadă

Gas Release Program este programul intrat în vigoare în vara anului trecut, ca parte a liberalizării pieței gazelor, elaborat de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Printre altele, acesta prevede că producătorii interni sunt obligați să scoată la licitație 40% din producție pe piețele centralizate.

Ce efect a produs imediat? Ne explică Dumitru Chisăliță, de la Asociația Energie Inteligentă: „unii furnizori au înțeles ca acest program le oferă posibilitatea de a face un profit considerabil și au achiziționat gaze naturale din România pe care le-au exportat în țări ca Ungaria și Austria, în care se aplica prețul tranzacționat pe bursa de la Viena”.

Astfel, gazele exportate s-au achiziționat pe baza de contracte anuale - adică la prețurile stabilite anul trecut cu livrare pentru anul 2021. Asta în timp ce importurile sunt achiziționate SPOT, în funcție de cererea imediată, la prețuri mai mari, explică Dumitru Chisăliță.

Gas Release Program a mai avut un efect: creșterea importurilor de gaze - iar Gazprom - care ne vinde scump, într-adevăr, pentru profitul propriu - este un furnizor important pentru țara noastră.

Anul trecut, am cumpărat gaze de la gigantul rus cu cel mai ridicat preț din UE: de 16,75 euro/MWh, cu aproape 60% peste media statelor europene din regiune, potrivit Profit.ro. Motivul principal ar fi că, spre deosebire de alte state europene (inclusiv vecinii noștri unguri), nu avem semnat un contract de furnizare pe termen lung cu gigantul rus și importăm gaze doar când producția internă nu acoperă consumul.

Dar dacă până acum făceam acest lucru cu precădere în timpul iernii, iată că situația generată de Gas Release Program ne-a obligat să o facem și în prima parte a anului. De fapt, un comunicat publicat de Gazprom arată că, în perioada ianuarie-august 2021, România a avut parte de cea mai mare creștere procentuală a achizițiilor, de 344%, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Comparativ, în alte țări, avansul a fost mai frânat: Turcia (+173,6%), Germania (+39,3%), Italia (+15%), Serbia (+123,9%), Polonia (+12%), Bulgaria (+50,9%), Grecia (+15,8%) și Finlanda (+22,7%).

Cererea e mult mai mare decât oferta, într-adevăr - pe de o parte, această situație este generată de declinul natural al zăcămintelor de gaze naturale, dar e exacerbată de faptul că în această vară cantitățile puse pe piață au fost mici, din motivele expuse mai sus. Este o altă cauză care a determinat creșterea prețului la gazele tranzacționate pe bursă, mai punctează Dumitru Chisăliță.

Panica din piață pe fondul lipsei de informații este, de asemenea, un factor important în scumpiri, în condițiile în care nu toate gazele din România sunt tranzacționate pe bursă.

„ANRE, care are obligația de a realiza un raport privind prețurile medii de tranzacționare a gazelor, publică rapoartele cu întârziere de 4-5 luni, fapt care a contribuit esențial în această vară la crearea unei panici pe piața gazelor naturale”, care a contribuit la creșterea prețului gazelor naturale, mai spune Dumitru Chisăliță, care atrage atenția asupra politicilor publice neadecvate și a comportamentului iresponsabil al celor care conduc instituțiile statului cu putere de decizie în piața energiei.

Toate acestea au loc după schimbarea rutelor de gaze din Europa de Sud-Est. România a importat anul trecut un volum de gaze de 23,18 TWh, din care mai mult de jumătate (peste 12 TWh) prin punctul de interconectare Csanádpalota (pe la granița cu Ungaria, care sunt tot gaze rusești cu preț de hub, mai mare, nefiind negociate cu preț preferențial pentru noi). Restul cantității este importată direct din Federația Rusă prin fostul coridor transbalcanic, fie pe ruta clasică ucraineană (Isaccea), fie pe noua rută TurkStream - Negru Vodă (Bulgaria). Gazprom exportă direct gaze în România prin intermediul a două companii, Gazprom Schweiz AG (și filiala sa WIEE) și Conef Energy (și filiala sa Imex Oil).

Avem resurse naturale, dar n-avem lege care să permită exploatarea lor

La finalul lunii trecute, Cristina Prună, deputat USR, a semnalat că legea care poate debloca exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră nu este o prioritate pentru guvernul actual.

„Dacă Ministerul Energiei nu depune toate eforturile în această toamnă pentru a debloca exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, securitatea energetică a României va depinde, pe fondul scăderii producției interne, în mare măsură, de importurile de gaze rusești. Importuri pe care le vom aduce în mare măsură, din Ungaria. Dacă nu ne trezim mai repede la realitate, vom ajunge o țară de periferie cu resurse neexploatate și cu un sistem energetic decrepit, subvenționat și cu o piață disfuncțională”, a scris Cristina Prună pe Facebook.

Pe de altă parte, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a precizat pentru SpotMedia.ro că modificarea Legii Offshore n-ar trebui să înceapă printr-o inițiativă guvernamentală, ci pe cale parlamentară. „Nu e o simplă promisiune. E o chestiune pe care ne-am asumat-o. Și pe care o vom face, chiar dacă nu putem avansa acum o data la care se va întâmpla acest lucru. Ceea ce pot spune este că extragerea gazelor va începe, cel mai probabil, în 2025”, ne-a declarat acum ceva vreme Virgil Popescu.

Citește aici o analiză amănunțită pe această temă: Gazele zac nefolosite sub Marea Neagră şi UE ne strânge cu uşa, cât noi dăm din colţ în colţ

Ce vom face până în 2025, cu scumpirile care sunt deasupra capului nostru ca sabia lui Damocles? Ministrul Energiei insistă cu legea consumatorului de energie vulnerabil, care va ajuta românii să plătească facturile la energie, precum și deschiderea robinetului gazoductului Nord Stream 2.

Prima e utilă, dar nu e și suficientă: ar însemna un ajutor doar la iarnă și doar pentru consumatorii casnici, cei industriali fiind lăsați deoparte. Asta înseamnă că oamenii și-ar putea plăti facturile, dar firmele vor opera scumpiri la produse și servicii ca să acopere creșterile de preț. Sau există riscul să intre în faliment. Cât despre gazoductul Nord Stream 2, ar trebui să se adauge varietății de rute, dar va fi vorba tot de gaze rusești - chiar dacă trec prin teritoriul Germaniei.

Iar cum viitorul actualei coaliții atârnă de un fir de ață - ce garanții mai avem oare că Legea Offshore va fi modificată și gazele exploatate?

Află mai multe despre prețurile la energie:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇