Gazele zac nefolosite sub Marea Neagră şi UE ne strânge cu uşa, cât noi dăm din colţ în colţ

Gazele zac nefolosite sub Marea Neagră şi UE ne strânge cu uşa, cât noi dăm din colţ în colţ

Extrase la timp, gazele din Marea Neagră le-ar putea îmbunătăți viața tuturor românilor. Problema este că perioada în care le-am putea valorifica în câștig scade, cu fiecare zi.

Iar măsurile pe care PNL și USR PLUS le-au promis în campanie pentru deblocarea situației întârzie.

De fapt, după aproape jumătate de an de guvernare a Dreptei Unite, nu știm încă peste cât timp ar urma să se facă următorul pas spre extragerea gazelor.

Iată, pe scurt, ce e cu gazele din Marea Neagră, de ce avem nevoie de ele și de ce nu reușim să le extragem:

  • România se bazează pe producția de gaze on shore (extrase din subteranul unor porțiuni de uscat, nu de mare - n.red.). Problema este că deja consumăm mai mult decât producem. Iar producția internă on shore scade. În consecință: ori găsim o soluție să producem mai mult, ori vom fi nevoiți să importăm mai mult, la prețuri impuse de alții
  • o soluție ar putea fi extragerea de gaze off shore (adică din zăcăminte aflate sub apa mării).
  • deja mai multe companii petroliere caută de ani buni gaze off shore, pe coasta Mării Negre. Aceste companii au luat în concesiune suprafețe de mare numite ”perimetre off shore” în care forează pentru a găsi gaze
  • în 2012, Exxon și OMV Petrom au anunțat că într-un perimetru numit Neptun Deep, pe care îl concesionaseră împreună, au găsit cantități importante de gaze. Cantitatea estimată: 200 de miliarde de metri cubi, de circa 18 ori cât consumă România într-un an.
  • a fost nevoie de o lege prin care să se stabilească în ce condiții se pot extrage și vinde gazele românești off shore
  • pe 24 octombrie 2018, Parlamentul României - pe vremea când PSD și ALDE erau la putere - a adoptat Legea 256/2018, cunoscută la Legea Offshore, care le impunea petroliștilor o serie de obligații de piață și fiscale destul de dure. Președintele Iohannis a promulgat legea.
  • în scurt timp, OMV Petrom a anunțat că își amână decizia de a începe extragerea gazelor din Marea Neagră. La fel au făcut și americanii de la Exxon. Dar ulterior aceștia și-au arătat și disponibilitatea de a renunța la participația pe care o au în perimetrul Neptun Deep.
  • Singura companie care a decis să extragă gaze - dar nu din Neptun Deep, ci dintr-un perimetru mai mic numit Midia - a fost Black Sea Oil and Gas

Soluția - susțin cei de la PNL și USR PLUS - este modificarea Legii off shore astfel încât petroliștii străini să fie motivați să extragă gazele din Marea Neagră.

În același timp, însă, modificările trebuie să permită și României să câștige cât mai mult din extragerea gazelor și vânzarea lor în țară și peste hotare.

Gazele naturale nu mai sunt combustibilul viitorului

Problema este că, în 2012, când Exxon și OMV Petrom au anunțat că au descoperit gazele off shore, părea că avem tot timpul din lume pentru a le extrage și a le vinde.

Între timp, însă, situația s-a schimbat. Uniunea Europeană a decis reducerea accelerată a poluării. În consecință, gazele naturale nu mai sunt combustibilul viitorului, ci combustibil de tranzit.

Cu alte cuvinte, le putem folosi - mai ales în locul cărbunelui care e și mai poluant - dar nu pentru foarte mulți ani, de aici încolo. Mai exact, din anul 2030, Comisia Europeană vrea ca gazele să fie folosite din ce în ce mai puțin.

Or, asta înseamnă că timpul pe care îl avem pentru a extrage și vinde gazele din Marea Neagră a scăzut considerabil. În 10 ani trebuie să le scoatem și să le și valorificăm, în bună parte.

Acum, petroliștii așteaptă modificarea Legii offshore. După modificare, vor face noi calcule. Și abia apoi - dacă decid că e rentabil - vor începe pregătirile pentru extragerea gazelor. Toate aceste etape sunt de durată.

Spre exemplu, OMV Petrom a anunțat că după modificarea Legii Offshore ar avea nevoie de un an doar ca să ia decizia de a extrage gazele.

De ce se tot amână modificarea Legii Offshore

PNL și USR PLUS susțin încă de la adoptarea Legii Offshore că aceasta ar trebui modificată.

E un angajament pe care ambele formațiuni politice și l-au luat și în campania electorală pentru alegerile parlamentare de anul trecut.

Iată cum arăta promisiunea în programul de guvernare al PNL.

Aceeași promisiune a figurat și în programul de guvernare propus de USR PLUS.

Și, cu toate astea, la aproape jumătate de an de la momentul în care cele două partide au preluat puterea, în Parlamentul României și au dat un guvern, Legea Offshore este, în continuare, nemodificată.

Un posibil motiv pentru amânarea modificării legii l-ar putea constitui faptul că Romgaz negociază cu Exxon preluarea jumătății de perimetru de la Neptun Deep la care americanii vor să renunțe.

Iar din înțelegerea noastră, modificari majore ale Legii Offshore ar risca să afecteze negocierea.

E puțin probabil ca Exxon să se râzgândească și să vrea să păstreze Neptun Deep. Dar ar putea cere mai mulți bani de la Romgaz.

Întrebarea este: când vom vedea că se mișcă, în sfârșit, lucurile și se fac pași decisivi spre începerea exploatării gazelor din Marea Neagră?

Deputatul Cristina Prună (USR) a precizat pentru SpotMedia.ro că partidele aflate la guvernare își mențin angajamentul de a modifica Legea Offshore. Dar - apreciază Prună - inițiativa trebuie să plece de la Guvern.

”Întrucât proiectul de lege are o componentă tehnică substanțială, de la prevederi administrative la prevederi fiscale, Ministerul Energiei trebuie să fundamenteze adecvat și transparent deciziile de modificare a legislației.

Ulterior, partidele din coaliție pot asigura un sprijin politic consistent în Parlament pentru ca legea să parcurgă, în mod transparent, toate etapele procedurale și anume dezbaterile în comisiile de resort din Senat și Camera Deputaților, urmate, fiecare, de votul din plenul celor două Camere.

̂În funcție de momentul în care proiectul de lege ajunge în Parlament, există disponibilitatea ca acesta să fie adoptat și în această sesiune parlamentară”, a precizat Cristina Prună pentru SpotMedia.ro.

Deputatul USR PLUS susține, însă, că, dacă vrem ca viața românilor să se îmbunătățească, într-adevăr, de pe urma exploatării gazelor din Marea Neagră, atunci avem nevoie și de alte măsuri, pe lângă modificarea Legii Offshore.

”În paralel cu acest proiect, eforturile de a asigura o piață liberă și transparentaă cu suficiente volume de gaze pentru tranzacționare trebuie continuate. Numai mecanismele de piaţă, cu tranzacționare transparentă, pot constitui garanția că România își poate atinge potențialul de hub energetic regional. În opinia mea, acesta este interesul național al României.

De asemenea, trebuie accelerate în Parlament dezbaterile pe Legea Consumatorului Vulnerabil, pentru a atenua și a asigura suportabilitatea prețului la energie pentru cei care nu își pot plăti facturile, mai ales în zonele dominate de sărăcie energetică”, ne-a mai spus Cristina Prună.

Ministrul Energiei: Extragerea gazelor va începe, cel mai probabil, în 2025

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a precizat pentru SpotMedia.ro că modificarea Legii Offshore n-ar trebui să înceapă printr-o inițiativă guvernamentală.

”Sunt modificări pe care le vom face din Parlament (prin intermediul unui proiect inițiat de un grup - n.red.).

Nu e o simplă promisiune. E o chestiune pe care ne-am asumat-o. Și pe care o vom face, chiar dacă nu putem avansa acum o data la care se va întâmpla acest lucru.

Ceea ce pot spune este că extragerea gazelor va începe, cel mai probabil, în 2025”, a explicat Virgil Popescu pentru SpotMedia.ro.

Rămâne să vedem cât va mai dura până când PNL și USR PLUS vor lua măsurile promise. Și dacă, măcar după aproximativ un deceniu de la descoperiea zăcămintelor, Guvernul și petroliștii vor cădea de acord pentru a le extrage, înainte să fie prea târziu.

Citește și:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇