Atât gazele, cât și curentul electric se vor scumpi simțitor, în a doua jumătate a acestui an, apreciază președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță.
Și, din păcate, cei mai afectați de aceste inevitabile creșteri de prețuri la energie – care pot provoca o avalanșă de alte scumpiri – vom fi noi, românii de rând.
Iată la ce să ne așteptăm și de ce am ajuns în situația asta.
Ultimul an a fost plin de provocări pentru români.
Pe 1 iulie 2020 s-a liberalizat piața de gaze naturale. Iar 5 luni mai târziu, pe 1 ianuarie 2021, s-a liberalizat și piața de energie electrică.
În consecință - fără ca vreo autoritate a statului să le spună ce au de făcut – milioane de români au aflat peste noapte că trebuie să își aleagă un furnizor de gaze și unul de curent.
Unii au reușit să își ia furnizori care le-au dat curent și gaze la prețuri corecte. Alții s-au păcălit și au plătit mai mult decât face.
Și pe unii și pe ceilalți îi așteaptă scumpiri.
Scumpiri de până la 20% la gaze
”În urmă cu câteva săptămâni, am estimat că gazele s-ar putea scumpi cu vreo 12%, după 1 iulie. Dar din cele mai recente evoluții de piață aș spune că riscăm chiar o scumpire cu 20%.
E foarte mult pentru un consumator (gazul marfă care se va scumpi reprezintă aproape 60% din valoarea unei facturi lunare – n.red.).
În plus, consumatorul este cel care suportă, indirect, și scumpirile gazelor pentru industrie”, a spune Dumitru Chisăliță.
Cu alte cuvinte, dacă gazul i se scumpește, un brutar va majora prețul pâinii, ca să nu piardă bani. Așa că, până la urmă, cumpărând pâine la preț mai mare, tot consumatorul final suportă, de fapt, scumpirea gazelor și pentru brutar.
De ce ni se scumpesc gazele și ce e de făcut
Una dintre cauzele principale ale scumpirii gazelor este distorsiunea pieței provocată de Gase Release Program (GRP), introdus de Guvern, în vara anului 2020, susține Dumitru Chisaliță.
Acest program prevede că marii producătorii români de gaze trebuie să oferteze, până la finele anului 2022, pe piețele centralizate din țară, până la 40% din cantitățile produse, cu preț de pornire mic, impus de stat.
”Ne-am putea gândi că e bine să avem astfel de prețuri mici pe piața internă. Dar nu prea e așa.
Anul trecut pe vremea asta, prețul gazelor la Bursa Română de Mărfuri (BRM) era de 46-48 lei/Mwh. În vară, ca urmare a aplicării GRP, a scăzut la 38 lei/MWh. Apoi s-a menținut o perioadă. Și a crescut, apoi, treptat, dar fără a depăși 70 lei Mwh, la finele anului trecut.
Deci gaze ieftine au fost, în România. Și cu toate astea consumatorului casnic nu i-a folosit la nimic. Oamenii n-au plătit facturi mai mici (deci a câștigat furnizorul mai mulți bani – n.red.). În schimb, creșterile de preț la gaze care urmează le vom simți”, a precizat Dumitru Chisăliță.
Potrivit expertului consultat de SpotMedia.ro, gazele care urmează să fie livrate la vară se vând la prețuri de 94-95 lei Mwh, adică de 2,5 ori mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut. O astfel de majorare n-are cum să treacă neobservată!
Singura soluție ca lucrurile să nu meargă la fel de prost pe termen lung este renunțarea la GRP, susține Dumitru Chisăliță.
Dar, chiar dacă Guvernul ar lua astăzi decizia de a renunța la mecansimul GRP, problemele de pe piață tot vor mai persista, luni bune de aici încolo.
Riscăm scumpiri majore pe termen lung
Consumul de gaze e relativ constant, în România. În schimb, producția scade de la un an la altul. Motivul: nu se fac suficiente investiții, așa că multe zăcăminte nu mai sunt rentabile.
Or, asta înseamnă că ar trebui să profităm de orice ocazie pentru a ne asigura necesarul de gaze pentru consum, dar și rezerve pentru iarnă. Iar, în prezent, n-o facem.
Spre exemplu, ieftinirile gazelor cauzate de GRP au motivat mulți furnizori să exporte gazul cumpărat, ca să câștige în plus. Dar asta înseamnă că în depozitele din România s-au înmagazinat mai puține gaze decât în anii trecuți.
Iar cu rezerve reduse, la nevoie, nu vom avea altă soluție decât să importăm gaze scumpe.
Deja e greu de spus cât de multe gaze ieftine și cât de multe gaze scumpe se cumpără în România, din cauza diverselor mecanisme de piață, cum ar fi swap-urile, a explicat expertul în Eenrgie consultat de SpotMedia.ro.
Gaze de la noi, plătite la prețuri din alte țări
Swap-ul este un fel de schimb de marfă menit să scutească anumite cheltuieli (cum ar fi cele de transport).
Spre exemplu, să presupunem că un furnizor din Ungaria are de livrat 100.000 de m3 de gaze către un client România. Iar un furnizor român are, la rândul său, de trimis unui client din Ungaria, tot 100.000 de m3 de gaze.
În ambele cazuri ar trebui plătit transportul gazelor pe distanță relativ mare, între România și Ungaria.
Dacă, însă, furnizorii și clienții se înțeleg între ei, cantitățile nu mai trebuie transportate dintr-o țară în alta. Practic, cantitățile fiind identice, se face un soi de înțelegere de schimb.
Furnizorul român ia banii de la clientul ungur, care însă primește cei 100.000 m3 de gaze din apropiere, de la furnizorul din țara sa.
Iar clientul român îi dă banii furnizorului din Ungaria, de la care a cumpărat gazele. Dar cei 100.000 m3 de gaze îi va primi din apropierea sa, de la furnizorul român.
Astfel, românul a luat, de fapt, gaze de la noi, dar la prețurile mai mari din Ungaria. Iar maghiarul a luat gaze de la el din țară, dar la prețurile mai mici, din România.
Cu cât se va scumpi curentul și de ce
În cazul curentului electric, scumpirea pentru populație va fi de circa 5% și se va produce până la finele anului.
Nu va crește întreaga factură cu 5%, ci doar prețul energiei active (care reprezintă cam jumătate din valoarea facturii – n.red.).
Dar s-ar putea să mai plătim ceva în plus și pentru taxa de cogenerare. Aceasta reprezintă doar circa 4% din factură. Dar astă toamnă s-a majorat consistent, cu 40%. E o scumpire care ar urma să se aplice de la finalul acestei primăveri.
(Mai multe detalii despre taxa care s-a majorat cu 40% în loc să dispară și la ce folosește ea.)
În principiu - ca și la gaze - orice scumpire care se produce în industrie este suportată, până la urmă, tot de oamenii de rând.
Am ajuns aici tot din cauză lipsei de investiții.
”Noi încurajăm transportul electric și digitalizarea. Dar nu ne prea gândim că asta înseamnă că ne creștem consumul de energie electrică.
Costurile de produție cresc. Iar atunci când apar dezechilibre de producție, se triplează prețul de pe PZU (Piața pentru Ziua Următoare, de unde furnizorii cumpără curent în caz de urgență - n.red.).
Și dacă ne tot scad capacitățile de producție, vom ajunge ca această stare de excepție, în care prețurile se triplează, să devină o chestiune curentă”, spune Dumitru Chisăliță.
Investițiile rămân doar pe hârtie
În teorie, planuri de investiții avem. Ar trebui să continuăm construcția reactoarelor 3 ș 4 de la Cernavodă. Și chiar să construim parcuri eoliene off-shore în Marea Neagră. Dar niciunul dintre aceste planuri nu a ajuns deocamdată la maturitate, ca să fie pus în practică.
”În loc să ne concentrăm pe ceva și să facem, trecem de la planuri pentru gaze off shore la planuri de parcuri eoliene off shore. Trecem de la proiecte pentru gaze la altele pentru hidrogen.
Suntem ca un copil care se plictisește de o jucărie, o lasă în mijlocul camerei și trece mai departe. Și apoi iar se plictisește și caută altă jucărie. Și tot așa”, a mai precizat Dumitru Chisăliță.
Până în iulie, însă, multe se pot schimba. În România e pandemie, dar și instabilitate politică. Așa că rămâne să aflăm dacă scumpirile se vor limita la cele previzionate de expertul consultat de SpotMedia.ro sau nu.
Citește și:
