Salariile din Constanța sunt mici. O spun statisticile, o afirmă angajatorii și o simt angajații.
Realitatea este cruntă, Constanța nu se află în topul celor mai dezvoltate județe ale țării. În ceea ce privește salariile, Constanța se află între locurile 10-15 la nivel național.
Constanța este percepută ca un loc al distracțiilor estivale și cam atât
Cele nici măcar 3 luni în care este vizitată de turiști nu reprezintă un etalon al dezvoltării Constanței. O regiune nu se dezvoltă închiriind cu ora șezlonguri pe plajă sau comercializând shaorma.
Salariile din Constanța sunt mici. Joburile sezoniere sunt prost plătite.
Este foarte posibil ca în viitor turiștii, așteptați 9 luni pe an, să ajungă în situația de a evita însă Constanța. Un exemplu în acest sens este preţul parcării, care începând cu vara anului 2021 a ajuns să coste aproape 100 de lei pe zi, în Mamaia. Astfel, 6 zile de parcare în Mamaia adaugă încă 600 de lei la costul concediului.
Sfatul meu este ca atunci când efectuați rezervarea la hotel să întrebați dacă unitatea dispune de parcare. În caz contrar, riscați ori să nu aveți unde să vă parcați mașina, ori să fie ridicată.
Constanța nu se poate dezvolta dacă vor fi deschise noi cluburi în nordul stațiunii Mamaia. Nu ne vom dezvolta doar fluturând chei pe marginea drumului, acțiune prin care anunțăm turiștii că închiriem apartamente cu ziua.
Mai nou, administrația locală a promovat un regulament al parcărilor aberant. Întreg orașul este transformat, stradă cu stradă, într-o imensă parcare. Aceasta este viziunea pentru dezvoltarea orașului?
Cireașa de pe tort, de la 1 noiembrie, accesul cetățenilor cu mașina în zona veche a orașului a fost restricționat.
Foarte important, accesul auto va fi restricționat inclusiv pentru persoanele care locuiesc în zonă, dacă acestea nu fac dovada că beneficiază de loc de parcare propriu, cu documente care să ateste acest lucru.
Vorbim despre o suprafață de peste 33 hectare, care este în primul rând cartier și apoi ar trebui să fie zonă pietonală. Restricționarea accesului afectează atât pe locuitorii din zonă, dar și pe cei ce au afaceri (restaurante, firme, diverse activități).
Ironic vorbind, pentru a aduce puțină ordine cu iz milităresc, am putea transforma toate restaurantele din Peninsulă în popote, numerotate UM1, UM2 etc. Am putea servi felurile de mâncare din gamele și, de ce nu, pentru securizarea zonei, ar putea fi montate garduri de sârmă ghimpată și posturi de pază.
Locuitorilor din zonă li s-ar putea impune accesul în această zonă de 33 de hectare doar între orele 06:00 – 22:00 și doar pe baza unui permis special. Este o ironie, evident, însă doresc să atrag atenția la modul în care cei care locuiesc în Peninsulă sunt tratați de către autorități.
În restul orașului, fără a se vopsi de multe ori nici măcar două linii pe asfalt, au apărut panouri prin care se percep bani pentru parcare. Zero investiții, doar un panou. Atâta pot autoritățile locale, ca parte a procesului de dezvoltare prost înțeles.
Din cauza lipsei de viziune și a lipsei de interes a autorităților am ajuns în situația de a ne „bate” de la egal la egal cu județele Olt, Bacău, Galați sau Dolj.
Salariile din Constanța sunt mici. Nu vom putea reține forța de muncă înalt calificată aici
Toate administrațiile din ultimii 30 de ani și-au adus aportul, în diverse procente, la transformarea Constanței într-un imens sat cu ieșire la mare, fără oportunități pentru forța de muncă înalt calificată.
Cel mai important sector economic din Constanța este reprezentat de comerț și industria de transport, reprezentând 33,93% din angajații din oraș.
Comerțul cu amănuntul asigură 6,32% din locurile de muncă din oraș. Serviciile profesionale și de afaceri reprezintă 18,57%), iar serviciile administrative și de asistență ocupă o pondere de 8,99%.
Mai exact, constănțenii lucrează în port, la mall, hypermaketuri și diverse magazine din oraș.
Piața muncii în Constanța este complet dezechilibrată, având un caracter pro ciclic înalt. Știu că vă vin în gând navigatorii, care au salarii mari, însă pentru acele salarii sunt nevoiți să își petreacă jumătate din viață pe mare, iar impozitul pe salariu nu merge la bugetul local, navigatorii sunt plătiți de companii străine.
Ce colectează autoritățile de la navigatori? Cel mult, impozitul aferent unui salariu minim pe economie, asta în cazul în care aceștia au și un contract de muncă încheiat cu agențiile de crewing.
În rest, tranzacții imobiliare, multe!
Lipsa locurilor de muncă din domenii high tech ne gonește la propriu tinerii din oraș. Acest lucru poate părea ciudat, mai ales că suntem centru universitar.
Dar industria constănțeană unde este?
Greu de argumentat ceva în ceea ce privește industria din Constanța. În principiu, industria constănțeană este frumos desenată pe cartolinele din campania electorală. În Constanța nu există industrie și nici dezvoltare. Se promite mereu asta, însă totul rămâne la stadiul de promisiune.
Nu există huburi IT, nu există oportunități pentru tinerii acestui oraș și nici speranța că în viitor ar putea exista. Nu există investiții prin care să fie create locuri de muncă. Există doar promisiuni și atât.
Se vorbește mereu despre „potențialul fantastic al orașului și județului Constanța”. Însă Constanța nu este un pol de dezvoltare.
Sătui de lipsa oportunităților, tinerii pleacă masiv din oraș.
Nu mai interesează pe nimeni ceea ce promit politicienii. Oamenii sunt sătui de propagandă. De la stânga la dreapta eșichierului politic toți politicienii si-au bătut joc de așteptările oamenilor. Și continuă să își bată joc. Căci locuri prin Parlamentul României, prin consiliile locale sau consiliul județean vor fi mereu. Așa că așteptăm promisiunile viitoare, cele vechi sunt „îndeplinite”, pentru a ne fura votul.
Ca efect direct al lipsei oportunităților economice tinerii părăsesc Constanța
Conform Institutului Național de Statistică, în intervalul 2012 – 2020, aproape 28.000 de constănțeni cu vârsta între 20 și 35 de ani au plecat din județ.
Într-un articol recent discutam despre strategia de dezvoltare a județului Constanța: falimentul, lipsa de viziune și subdezvoltarea. Nu există o strategie coerentă prin care acest județ să se dezvolte, să își atingă acel potențial fantastic despre care ni se vorbește cu ocazia fiecărei campanii electorale.
Actuala strategie de dezvoltare își propune truisme care, chiar dacă vor fi implementate, nu se va schimba nimic. Menționez principalele obiective stipulate în acest document: dezvoltarea infrastructurii pentru transportul public și de mărfuri, creșterea calității mediului și stimularea utilizării resurselor de energie regenerabilă, precum și modernizarea administrației publice și a capacității de implicare în dezvoltarea teritorială. Sună cunoscut?
Un alt efect al lipsei de dezvoltare este valoarea salariului net pe care îl câștigă constănțenii.
În Constanța, am ajuns să ne uităm cu jind la angajații din Brașov, Galați, Mureș, Prahova sau Bacău. În fiecare dintre aceste județe angajații sunt mai bine plătiți decât cei din județul Constanța. Este normal?
Datele din tabel sunt valabile pentru luna septembrie 2021. Dacă privim clasamentul pe întreg anul 2021, Constanța se află pe locul 13.
Lipsa investițiilor private plasează Constanța într-o poziție cel mult mediocră la nivel național.
Nici vorbă să putem concura cu București, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu, Timiș sau Sibiu. Mai degrabă vom ajunge să ne duelăm în statistici cu județele Olt, Dol, Călărași sau Brăila, alături de vecinii din Tulcea.
În lipsa oportunităților și a unui climat social decent, Constanța va muri în timp ce politicienii se vor bate pentru Constanța pe afișele electorale. Salariile din Constanța vor rămâne la fel, mici. În tot acest timp, tinerii vor părăsi fără regrete Constanța.
Autor: Claudiu Vuță, project-e.ro