Tinerii români absolvenţi ai universităţilor din străinătate vor putea beneficia de granturi de 100.000 de euro dacă îşi deschid o firmă în ţară.
Propunerea apare într-o iniţiativă legislativă, depusă la Parlament de liberalii Nicolae Ciucă şi Gabriel Andronache.
Programul se numeşte "Investim în studenţii români din diaspora - STUD-IN-VEST".
Acesta prevede ca tinerii români, sub 35 de ani, care au absolvit în străinătate universităţi de top, să beneficieze de finanţare de la stat (dar şi din fonduri UE).
Sunt, de fapt, trei subprograme:
a) "STUD-VEST", care are ca obiectiv finanţarea unei firme noi şi dezvoltarea activităţilor acesteia, în domeniul în care beneficiarii au absolvit studiile universitare, prin acordarea anual a 2.024 de granturi, în valoare de 500.000 lei/grant;
b) "STUD-ACOMOD", care are ca obiectiv înfiinţarea unei firme noi şi dezvoltarea activităţilor acesteia, prin acordarea a 2.024 de granturi de acomodare în valoare de 10.000 lei lunar/grant, pentru acomodarea şi integrarea în oricare dintre parcurile de afaceri, industriale, inovative şi tehnologice, inclusiv incubatoare de afaceri din România. Sumele sunt dedicate exclusiv pentru plata chiriei şi/sau a utilităţilor firmei timp de 3 ani;
c) "STUD-ERA", care are ca obiectiv încadrarea beneficiarilor în unităţile de învăţământ de stat gimnazial, liceal şi universitar din România, cu cele mai bune rezultate în ultimii 3 ani, prin acordarea a 2.024 de granturi de repatriere în valoare de 15.000 lei lunar/grant, pentru o perioadă de 5 ani.
Finanţarea programului se realizează prin bugetul Ministerului Economiei şi, respectiv, prin bugetul Ministerului Educaţiei.
Sumele necesare vor fi asigurate anual, cu prioritate, din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat, prin bugetele celor două ministere.
Finanţatorii redactează ghidul solicitantului şi organizează procedurile de selecţie a beneficiarilor, încheie contractul de finanţare nerambursabilă şi monitorizează respectarea obligaţiilor contractuale.
Pentru punerea în aplicare a programului, autorităţile din cele două ministere elaborează ghidurile solicitanţilor în termen de 60 de zile, de la data adoptării normelor metodologice ale prezentei legi.
Beneficiari şi impact bugetar
Beneficiarii sunt cetăţenii români, cu domiciliul sau reşedinţa în România, cu vârsta până la 35 de ani la data depunerii solicitării, absolvent cu diplomă al unui program de studii universitare de licenţă, masterat, doctorat sau prost-doctorat de lungă durată al unei universităţi de top acreditate din străinătate.
Iniţiatorii au apreciat, în expunerea de motive a proiectului, că anual peste 4.000 de studenţi români decid să urmeze cursurile unei universităţi din străinătate (licenţă, masterat, doctorat sau post-doctorat), cel mai frecvent fiind alese universităţi din Marea Britanie, Olanda, Italia, Germania, Franţa sau Statele Unite ale Americii.
"Din păcate, o pondere tot mai mare dintre studenţii români care finalizează cu diplomă cursurile unor universităţi din străinătate nu se mai întorc în România, generând una dintre cele mai importante pierderi naţionale - tinerii performanţi, foarte bine pregătiţi profesional.
Această situaţie se reflectă în mod negativ asupra tendinţelor demografice ale României, contribuind la procesul de îmbătrânire a populaţiei.
La acest fenomen contribuie şi climatul favorabil din statele gazdă care, prin parteneriate public-privat, prin diferite tipuri de finanţări sau facilităţi, asigură tinerilor absolvenţi, inclusiv absolvenţilor care provin din România, fie locuri de muncă bine remunerate şi sigure, cu perspectiva integrării imediate pe piaţa muncii, fie oportunităţi financiare de a pune în practică start-upuri bazate pe inovaţie şi progres tehnologic", mai arată iniţiatorii proiectului.
Actul normativ "remediază perturbările grave ale economiei şi societăţii româneşti ca urmare a fenomenului "brain-drain", mai susţin iniţiatorii.
Impactul bugetar brut anual este în valoare de 1.607.212.000 lei, echivalentul a 323.382.699 de euro.
De asemenea, impactul bugetar net este, la finalul fiecărui an, mult mai mic, reprezentând maximum 60% faţă de impactul bugetar brut, mai menţionează iniţiatorii, arătând că o parte din sumele acordate prin acest program vor constitui aproape imediat venituri pentru bugetul de stat prin impozite, contribuţii aferente cheltuielilor salariale, impozite şi taxe pe bunuri şi servicii.
Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului şi apoi a Camerei Deputaţilor, care este for decizional.