La patru ani după declanșarea războiului din Ucraina și după cele mai ample sancțiuni energetice adoptate vreodată de Europa, statistica oficială pare să arate un succes clar: importurile de țiței rusesc în Uniunea Europeană s-au prăbușit.
În 2021, statele UE importau aproximativ 2,7 milioane barili pe zi de petrol rusesc. În 2025, nivelul a scăzut la aproximativ 0,3 milioane barili pe zi – o reducere de aproape 88%.
În decembrie 2022, Uniunea Europeană a interzis importul maritim de țiței rusesc, iar în februarie 2023 a extins sancțiunile și asupra produselor petroliere rafinate provenite din Rusia. Ponderea petrolului rusesc în importurile UE a coborât de la aproximativ 29% înainte de război la aproape 1%.
La prima vedere, sancțiunile par să fi eliminat petrolul rusesc din piața europeană. O analiză mai atentă a fluxurilor globale de petrol și produse petroliere sugerează însă o realitate mai complexă, petrolul rusesc nu a dispărut din economia energetică europeană, ci și-a schimbat rutele comerciale.
Reconfigurarea fluxurilor globale
Piața petrolului este una globală și extrem de flexibilă. Dacă un cumpărător dispare, oferta se redirecționează către altul. Exact acest lucru s-a întâmplat după introducerea sancțiunilor.
Înainte de război, principalii importatori ai petrolului rusesc erau Uniunea Europeană, China și Turcia. După 2022, harta s-a schimbat radical. Noii mari cumpărători ai petrolului rusesc sunt China, India și Turcia.
Datele comerciale arată o creștere spectaculoasă a importurilor de petrol rusesc în aceste economii. India, de exemplu, importa aproximativ 0,1 milioane barili pe zi de petrol rusesc în 2021. În 2025, importurile au ajuns la aproximativ 1,7 milioane barili pe zi – o creștere de peste 1600%.
China și-a majorat importurile de la aproximativ 1,6 milioane barili pe zi la peste 2,2 milioane barili pe zi. Turcia și-a triplat aproximativ importurile, iar state din Orientul Mijlociu, precum Emiratele Arabe Unite sau chiar Arabia Saudită, au început și ele să cumpere volume mai mari de petrol rusesc.
În prezent, China cumpără aproximativ 47% din exporturile de petrol ale Rusiei, India aproximativ 38%, iar Turcia în jur de 6%. Europa a dispărut aproape complet din topul cumpărătorilor direcți.
Această redistribuire nu este surprinzătoare. Petrolul rusesc s-a vândut după sancțiuni cu discounturi semnificative față de prețul de referință Brent, uneori cu 10–20 de dolari pe baril mai ieftin. Pentru rafinăriile din Asia sau Orientul Mijlociu, acest discount a reprezentat o oportunitate economică majoră.
Paradoxul european: mai puțin țiței, mai multă motorină importată
În același timp, statistica energetică europeană arată un fenomen interesant. În timp ce importurile de țiței scad ușor, importurile de produse petroliere rafinate cresc.
Datele pentru perioada 2022–2025 indică următoarea evoluție aproximativă în Uniunea Europeană:
- importurile de țiței au scăzut de la aproximativ 9,7 milioane barili pe zi în 2023 la aproximativ 9 milioane barili pe zi în 2025
- importurile de produse petroliere au crescut de la aproximativ 3,1 milioane barili pe zi în 2022 la aproximativ 3,5 milioane barili pe zi în 2025
- consumul total de produse petroliere a rămas relativ stabil, în jurul a 13–14 milioane barili pe zi.
Această combinație sugerează o schimbare structurală: o parte din rafinarea petrolului necesar Europei s-a mutat în afara continentului.
Citește integral analiza Petrolul rusesc nu a dispărut din Europa — s-a mutat pe alte rute, dar a vulnerabilizat Europa, realizată de Dumitru Chisăliță, pe Asociaţia Energia Inteligentă (AEI).