România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, echivalentul a 146,03 miliarde de lei, cu un punct procentual sub nivelul de 8,67% din PIB înregistrat în 2024, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
„Execuţia bugetului general consolidat în anul 2025 reflectă un deficit bugetar de 7,65% din PIB, respectiv 146,03 miliarde lei, cu 1 punct procentual sub nivelul de 8,67% din PIB înregistrat anul trecut, realizată printr-un mix echilibrat de măsuri pe cheltuieli, venituri şi structura de finanţare a investiţiilor”, a transmis Ministerul Finanţelor.
Venituri bugetare în creștere cu peste 15%
Veniturile totale ale statului au însumat 662,70 miliarde de lei în 2025, în creștere cu 15,3% față de anul precedent.
Ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 2,05 puncte procentuale, evoluție susținută atât de veniturile curente – în special impozitul pe salarii, contribuțiile sociale și TVA –, cât și de fondurile europene.
Ministerul Finanțelor atrage atenția că veniturile din 2024 au fost influențate de încasări excepționale din amnistia fiscală, în valoare de 6,3 miliarde lei. Excluzând acest factor temporar, contribuția veniturilor curente la creșterea ponderii veniturilor în PIB în 2025 este estimată la aproximativ 0,8 puncte procentuale.
Impozitul pe salarii și dividendele, principalele motoare ale creșterii
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 58,82 miliarde lei, în creștere cu 19,9% față de 2024. Evoluția a fost determinată în principal de majorarea puternică a încasărilor din impozitul pe dividende (+77,8%), pe fondul distribuirilor concentrate la finalul lui 2024 și în a doua parte a anului 2025, dar și al modificărilor legislative privind impozitarea acestora.
Totodată, încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 19,9%, peste dinamica fondului de salarii din economie (9,3%), evoluție influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din construcții, agricultură, industria alimentară și IT.
Contribuțiile sociale și TVA, în creștere susținută
Contribuțiile de asigurări au ajuns la 208,03 miliarde lei, în creștere cu 9,8%, peste dinamica fondului de salarii. Ministerul Finanțelor explică această evoluție prin extinderea bazei de impozitare prevăzută de Legea nr. 141/2025 și printr-un transfer mai ridicat către Pilonul II de pensii (22,3 miliarde lei, față de 17,9 miliarde lei în 2024).
Încasările nete din TVA au însumat 133,90 miliarde lei, în creștere cu 10,7%, în condițiile unor restituiri de TVA mai mari cu 11% față de anul trecut. Autoritățile remarcă accelerarea încasărilor brute din TVA începând din luna august, pe fondul modificării cotelor de TVA.
Fondurile europene aproape s-au dublat
Sumele rambursate de Uniunea Europeană și donațiile au crescut cu 79,1%, de la 42,4 miliarde lei în 2024 la 75,9 miliarde lei în 2025. Această sumă include fonduri PNRR, plăți din politica agricolă comună, fonduri structurale și de coeziune, precum și refinanțări de proiecte aflate temporar fără finanțare europeană.
Ministerul Finanțelor arată că accelerarea absorbției PNRR la finalul anului – 22,9 miliarde lei, față de 12,9 miliarde lei în primele 11 luni – a fost determinată de modificarea structurii de finanțare a unor proiecte de investiții, în contextul PNRR revizuit.
Cheltuielile publice: ritm de creștere mai temperat
Cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 808,73 miliarde lei, reprezentând 42,36% din PIB.
Cheltuielile totale, excluzând asistența financiară din partea UE, au scăzut ca pondere în PIB la 38,4%, față de 38,9% în 2024, indicând o încetinire a ritmului de creștere a cheltuielilor publice.
Cheltuielile de personal au însumat 167,72 miliarde lei, în creștere cu 1,9%, dar au scăzut ca pondere în PIB la 8,8%, pe fondul reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale.
Pensii, dobânzi și investiții
Cheltuielile cu asistența socială au ajuns la 250,88 miliarde lei, în creștere cu 12%, influențate în principal de recalcularea pensiilor, dar și de compensarea facturilor la energie și de creșterea plăților pentru concedii medicale.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 50,50 miliarde lei, cu 14,22 miliarde lei mai mari față de 2024.
În același timp, cheltuielile pentru investiții au însumat 138,20 miliarde lei, în creștere cu 15,7%, peste jumătate din această sumă fiind direcționată către proiecte finanțate din fonduri europene și PNRR.